Pompierii care au fost la clubul Colectiv, trimiși în judecată pentru abuz în serviciu

Pompierii care au fost la clubul Colectiv, trimiși în judecată pentru abuz în serviciu
Cei doi pompieri acuzați că au fost în control la clubul Colectiv, dar nu au luat nicio măsură înainte de producerea tragediei în urma căreia 60 de oameni au murit și câteva zeci au fost răniți au fost trimiși în judecată. Antonina Radu și George Matei vor fi judecați de către Tribunalul București pentru acuzația de abuz în serviciu. Aceasta este prima din cele patru anchete penale deschise după tragedia Colectiv, care este finalizată. Ancheta a fost coordonată de procurorii militari din cadrul DNA. Pe de altă parte, părinții uneia dintre victimele tragediei din Colectiv, Alexandra Matache, s-au constituit părți civile în proces și cer despăgubiri de la cei doi pompieri.
Cei doi angajați ai ISU care au verificat clubul Colectiv, acolo unde a avut loc tragedia din 30 octombrie, George Matei și Antonina Radu, sunt acuzați de abuz în serviciu, pentru că nu au întocmit niciun act din care să reiasă că au făcut verificări la clubul Colectiv și nici demersurile necesare prin care acel local să fie luat în evidență privind legalitatea funcționării.
Din ordonanțele întocmite de procurori se arată că, “în perioada septembrie 2014 - primăvara anului 2015, Antonina Radu și George Petrică Matei, în calitate de ofițeri inspectori în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență București, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu bună știință nu și-au îndeplinit obligațiile ce decurgeau din conținutul prevederilor legale privind prevenirea și apărarea împotriva incendiilor, deși au luat cunoștință și au constatat faptul că S.C. Colectiv Club S.R.L. București desfășura activități specifice unui club fără a deține aviz/autorizație de securitate la incendiu”.
Concret, cei doi inculpați au permis funcționarea în continuare a clubului în condițiile constatate și nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, aducându-se astfel atingere drepturilor și intereselor legitime ale mai multor persoane fizice și ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
De menționat este faptul că, deși au făcut mai multe controale la Colectiv, cei doi nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej și nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate comercială să fie luată în evidență de către ISU, ca funcționând fără aviz/autorizație de securitate la incendiu, așa cum erau obligați de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.
Prin aceasta s-a asigurat obținerea unui folos necuvenit în sumă de 62.298 lei pentru S.C. Colectiv Club S.R.L. București, reprezentând profitul pe care această societate l-a realizat de la începerea funcționării până la data dezastrului din 30 octombrie 2015.
Numele celor doi apar in declarațiile celor trei acționari ai firmei care deține localul. Ei au spus că anul trecut a existat un control al ISU și că verificările au fost făcute de mântuială, recomandările ISU rezumându-se la a acoperi o gaură din perete și a înlocui un extinctor.
Procurorii au constatat că atât acordul de funcționare, cât și autorizația de funcționare nu puteau fi emise, întrucât încalcă în mod flagrant dispozițiile care reglementează apărarea împotriva incendiilor, neexistând vreun document de autorizare din partea pompierilor.
Cei trei acționari ai clubului, în continuare în arest preventiv
Patronii clubului Colectiv, acuzați de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, se află în continuare în arest preventiv, după ce Tribunalul București a admis, pe 2 decembrie, contestația procurorilor la decizia Judecătoriei Sectorului 4, aceea de a-i plasa în arest la domiciliu pe Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu. Procurorii au pus sechestru pe bunurile inculpaților, pe 25 noiembrie, pentru a se acoperi eventualele despăgubiri.
Paul Gancea, George Anastasescu și Costin Mincu se află în arest preventiv din 3 noiembrie.
Procurorii de la Parchetul General susțin că incendiul de la clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spațiul respectiv au încurajat și permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condițiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgență, precum și desfășurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activități, caracterizate prin existența unor materiale ușor inflamabile, montate cu încălcarea dispozițiilor legale și pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor și pentru izolare fonică pe stâlpii de susținere, pereți și tavan, respectiv perete antifonat), cu consecința morții și vătămării corporale a mai multor persoane aflate în local.
Un magistrat de la Judecătoria sectorului 4 a admis, pe 3 noiembrie, propunerea Parchetului de arestare preventivă a celor trei patroni, motivul fiind acela că au dat dovadă "de o gravă neglijență și de iresponsabilitate în administrarea clubului".
"Cei trei inculpați prezintă un pericol social ridicat, iar prin atitudinea și comportamentul reflectat în activitatea desfășurată demonstrează că lăsarea lor în libertate periclitează siguranța celorlalți membri ai societății. De asemenea, judecătorul are în vedere gravitatea deosebită a faptelor, urmările acestora (decesul multor persoane tinere și vătămarea corporală a altora, unele dintre acestea fiind internate în continuare în stare critică), precum și modul și circumstanțele de comitere a acestora. Totodată, judecătorul apreciază că activitatea de urmărire penală se află în etapa de început, există un amplu probatoriu care urmează a fi administrat, iar pentru buna desfășurare a procesului penal se impune luarea măsurii arestării preventive a celor trei inculpați", se arăta în motivarea deciziei de arestare.
Judecătorul a apreciat faptul că cei trei acționari au colaborat cu anchetatorii, au dat declarații detaliate în fața procurorilor, au pus la dispoziție documentele solicitate, sunt tineri, nu au antecedente penale și "par a regreta incidentul produs, în care și-au pierdut viața inclusiv prieteni, cunoștințe și angajați ai lor".
Patronii firmei de artificii, puși sub învinuire pentru ucidere din culpă
Patronii firmei de artificii au fost puși sub învinuire, pe 25 noiembrie, pentru ucidere din culpă. Acuzația se adaugă la cele de favorizare a infractorului și distrugere de probe. Potrivit legii, ei riscă peste zece ani de închisoare.
Pe 7 noiembrie, Judecătoria Sectorului 4 a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a Danielei Niță, administratorul firmei Golden Ideas Fireworks Artists, care a furnizat artificiile din clubul Colectiv, a directorului societății, Cristian Niță, și a pirotehnicianului Viorel Zaharia. Judecătorul de drepturi și libertăți a admis astfel cererea procurorilor Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) și a dispus arestarea preventivă, pentru 30 de zile, până în 6 decembrie, a Danielei Ioana Niță, a fratelui acesteia, Cristian Niță, și a pirotehnicianului Viorel Zaharia, angajat al firmei Golden Ideas Fireworks Artists.
Inițial, pirotehnicianul Viorel Zaharia a fost acuzat de ucidere din culpă, iar patronii firmei care a furnizat artificiile din clubul Colectiv de favorizarea făptuitorului și sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri. Potrivit procurorilor, Viorel Zaharia a instalat efectele pirotehnice (foc de artificii) în clubul Colectiv, în 30 octombrie, fără a respecta măsurile de siguranță și prevederile legale în acest sens.
Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela și Cristian Niță "au procedat la distrugerea și sustragerea de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum și cu scopul de a-l ajuta pe inculpatul Zaharia Viorel pentru a nu fi trași la răspundere penală", susțin procurorii.
Potrivit PICCJ, "incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spațiul respectiv au încurajat și permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condițiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgență, precum și desfășurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activități, caracterizate prin existența unor materiale ușor inflamabile, montate cu încălcarea dispozițiilor legale și pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor și pentru izolare fonică pe stâlpii de susținere, pereți si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecința morții și vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club".
Anchetatorii au arătat că patronii Colectiv, deși au dat o declarație pe proprie răspundere că vor respecta limita maximă de 80 de locuri pe scaune, au încălcat obligația, în seara zilei de 30 octombrie intrând, într-un spațiu de 425 de metri pătrați, aproximativ 400 de persoane, dintre care aproximativ 170 au suferit arsuri, unele dintre acestea fiind decedate.
Cei doi patroni ai firmei Golden Ideas Fireworks Artists SRL au fost interceptați de anchetatori imediat după producerea incendiului din club, se arată în referatul cu propunere de arestare preventivă a lui Cristian și a Danielei Niță.
Conform documentului citat, Cristian Niță a vorbit la telefon, a doua zi după producerea incendiului, cu o angajată, Andreea Sârbu, care l-a îndrumat pas cu pas cu privire la ce documente să șteargă din calculatoarele firmei, proprii sau ale angajaților, pentru a acoperi neregulile produse de firmă și pentru a se feri de răspunderea penală ce urma să apară după tragicul eveniment.
Andreea Sârbu le-a mai spus anchetatorilor că a existat doar o înțelegere verbală, pe 29 octombrie, pentru livrarea artificiilor la clubul Colectiv, urmând ca un contract să fie semnat pe 31 octombrie.
O altă angajată a firmei, Adriana Moise, le-a spus anchetatorilor că firma "practic nu avea evidență contabilă" și că s-a panicat după ce a văzut efectele incendiului din Colectiv, acesta fiind motivul pentru care s-a recurs la ștergerea unor documente.
Adriana Moise a arătat că artificiile folosite la clubul Colectiv erau din Bulgaria.
Florin Alexandru Beșcu a arătat, în declarația de martor dată în fața procurorilor după deschiderea dosarului, că în 29 octombrie, proprietara SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Daniela Niță, le-a spus că a doua zi urmează să aibă loc un eveniment la clubul Colectiv și că societatea a fost solicitată pentru a instala jeturi de CO2 și artificii de mici dimensiuni pentru interior. Acesta a mai spus că în jurul orei 22.00, când clubul era plin, a început concertul, iar în momentul în care se cânta prima piesă, Marian Moise a declanșat artificiile, efect care a durat aproximativ 30 de secunde.
Acesta a mai spus în fața anchetatorilor că în dreptul ușii de la intrare în club erau mai mulți oameni, întinși unul peste altul, care prezentau arsuri.
După incendiul din clubul Colectiv, Marian Moise (30 de ani) a fost internat în stare gravă la Spitalul "Bagdasar-Arseni", ulterior acesta fiind stabilizat.
Conform datelor de la Registrul Comerțului, Daniela Ioana Niță, în vârstă de 38 de ani, este acționarul majoritar al firmei Golden Ideas Fireworks Artists, cu 80% din acțiuni, în timp ce Cristian Mihai Niță, în vârstă de 31 de ani, are 20% din acțiuni.
Piedone, eliberat din arest preventiv
Curtea de Apel București a dat publicității, joi, motivele pentru care judecătorul Luchian Constantin Constantinescu a dispus pe 11 noiembrie eliberarea din arest preventiv a fostului primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, pus sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu, în legătură cu eliberarea autorizației de funcționare pentru clubul Colectiv.
Tot atunci, au fost puse în libertate și două funcționare de la Primăria Sectorului 4: Aurelia Iofciu, șef Serviciu autorizări comerciale, și Luminița Larisa Ganea, angajată în cadrul aceluiași serviciu.
Concret, magistratul care a luat decizia de a-l elibera pe Piedone consideră că cei din primărie nu puteau fi responsabili de faptul că legislația era ambiguă. Mai mult, în opinia magistratului, probele administrate de DNA "nu formează convingerea unei suspiciuni rezonabile privind săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor pentru care sunt cercetați".
Magistratul de la Curtea de Apel București, Luchian Constantin Constantinescu, consideră că era atribuția pompierilor și nu a angajaților din primărie să verifice dacă în clubul Colectiv se respecta legea.
Judecătorul mai arată că infracțiunea de abuz în serviciu ar fi trebuit să urmărească un folos injust pentru Clubul Colectiv, lucru care nu s-ar fi întâmplat.
Mai mult, Curtea de Apel consideră că nu pot fi făcuți responsabili fostul primar și cei doi funcționari de faptul că legislația privind autorizațiile de funcționare este ambiguă.
În al doilea rând, magistratul declară este foarte greu de acceptat din punct de vedere logic ca Piedone și ceilalți funcționari ai Primăriei Sectorului 4 care își desfășoară activitatea în Serviciul Autorizări Comerciale sau în Direcția Juridică "au cunoscut sau au prevăzut că HCL nr. 22/29.02.2012 privind aprobarea procedurii obținerii acordului de funcționare pentru desfășurarea activităților economice nu ar respecta legislația în domeniul securității la incendiu și cu toate acestea, în decurs de mai mulți ani, au acceptat să încalce legea, riscând să suporte sancțiuni chiar de natură penală".
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























