Pomana cu unitățile militare inactive. Statul împarte și închide ochii.Cine platește paguba istorică

Comuna Cârlibaba, județul Suceava. Una dintre multele unități militare din țară care zac în paragină. Zeci de hectare au rămas în bătaia vântului. Probabil nu vor mai fi folosite niciodată pentru antrenamente, ci mai degrabă vor ajunge să fie râvnite de autoritățile locale, așa cum se întâmplă în multe alte cazuri din țară. 

"Începând cu 1990 a început marea demolare. Cele două culoare de intrare în România dinspre Vest: Poarta Someșului și Poarta Mureșului. Acolo noi am avut pe aceste două direcții de intrare în România, mari divizii mecanizate, două unități de aviație, supersonice, unități de elicoptere", spune Valeriu Pricină, vicepreședinte Sindicatul Rezerviștilor. 

Întrebat dacă nu mai e nimic, acesta a răspuns: "Nu. În Apuseni aveam brigada de vânători de munte la Petroșani și o altă brigadă de vânători de munte la Alba Iulia. Au mai rămas niște batalionașe. Peste tot pe unde am filmat altădată cu tancurile sau cu infanteriștii, acum au înflorit în toate colțurile, tot felul de acareturi ale unora și altora. Știu o situație concreta când se făceau presiuni enorme ca o parte din terenurile armatei sa fie date pentru împroprietărirea revoluționarilor. Un revoluționar, Zainea, dacă îmi aduc aminte, obținuse un teren de la Primăria Orașului Otopeni. O parte din acest teren nu era al Primăriei. Primăria făcuse o ciumercărie cu proiectele alea zonale, PUZ-uri, și intrase peste terenurile regimentului de transmisiuni, care este în dreapta podului, peste centură. Acolo a răsărit o benzinărie și un fast-food".

Și exemplele continuă. Mai toți cei care, într-un fel sau altul, au îmbrăcat haina militară, știu că, astăzi, cuvântul care caracterizează infrastructura în exces a Armatei este: paragina!

"Mergeți bunăoară la ieșirea dinspre Oltenița. unde era Divizia 1 Mecanizată. Nu mai e nimic. Regimentul mecanizat de pe Olteniței. S-a dus. Mergeți la Antiaeriana, Comandamentul Armatei a doua, Ghencea cu bazele de reparație a Diviziei 57. Dezafectat tot. Praf și pulbere! Pe vremea Codului din 1969, pentru infracțiuni cu consecințe deosebit de grave, i-o dădea pe coana Anghelina. Adică pe doamna cu coasa.  Ia-o în brațe și du-te cu ea!", spune Jean Panaitescu, fost procuror militar.

Odată cu dezafectarea multor unități militare, și tehnica s-a dus pe apa sâmbetei. Rând pe rând, tancuri vechi au ajuns mormane de fiare. Șeful Statului Major de acum mai bine de 13 ani, generalul Mihail Popescu, pe vremea căruia România a intrat în NATO, susținea că militarii români nu puteau merge în teatrele de operații din Kosovo cu blindate care nu le mai ofereau niciun grad de protecție.

"Eram ofițer când a început fabricarea la Moreni a transporului amfibiu blindat TAB 77. N-au fost folosite deloc. Din '73 și până în '95, ele nu s-au mișcat din unități. Ori cauciucurile îmbătrânesc. Nu putea să-și asume răspunderea de a trimite oamenii la moarte. După Convenția de la Viena, noi am dezafectat foarte multă tehnică militară. Inclusiv tehnică blindată, tancurile", spune Jean Panaitescu.

Întrebat cine făcea toată operațiunea asta de tăiere, Panaiescu a răspuns: "Astea trebuia să le facă Armata. Armata nu avea posibilitatea. Ca să tai cutia blindată a unui tanc, trebuia să faci flacără oxiacetilenică în valoare de nu știu câte mii de dolari. Era blindajul gros. Și atunci au dezasamblat, au luat elementele ce țin de tunuri de metal, mitraliera. Au dezafectat gurile de foc și au lăsat motorul. Au luat de la motor acumulatorii și tot ce era util pentru Armata și le-au dat la fier vechi, la REMAT, la Tofan. Armata a primit cauciucuri în valoare de 18 miliarde de lei și a dat fier vechi în valoare de 10 miliarde de lei".

În 2006, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Mihail Popescu și a succesorului său, Eugen Bădălan, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Cei doi au fost acuzați că, în calitate de șefi ai Forțelor Terestre, au vândut tehnică militară dezasamblată la prețuri subevaluate către SC Tofan Steel SRL. Șașe ani mai târziu, generalul Mihail Popescu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare. 

"Mișu Popescu atunci a murit. Când s-a dus să-i ia casa. S-au instituit măsuri asiguratorii. Ce fel de justiție este aceasta? Cum să consideri că Armata are pagubă dacă n-are pagubă? Dacă nu lua niciun cauciuc, nicio anvelopă pentru transportor și dădea tot fierul, Armata avea paguba de 10 miliarde. Dar dacă a primit anvelope de 18 miliarde, Armata se consideră păgubită!", mai susține Panaitescu.

Un alt caz care i-a dus după gratii pe mai-marii din Apărare este dosarul schimburilor de terenuri dintre Gigi Becali și Ministerul Apărării Naționale. În urmă cu aproximativ 20 de ani, patronul Stelei și fostul ministru, Victor Babiuc, împreună cu generalul Dumitru Cioflină au pus la cale o afacere cu pământurile Armatei. Latifundiarul a cedat statului o proprietate din Stefănești și a pus mâna, în schimb, pe un teren din Voluntari. Numai că, așa cum au concluzionat și procurorii DNA, un metru pătrat în Voluntari era, la acea vreme, de 56 de ori mai scump. Așa s-a ajuns la un prejudiciu de aproape 900.000 de dolari! În urma schimburilor de terenuri care a rezultat a fi o afacere păguboasă pentru stat, cei trei, Becali, Cioflină și Babiuc au sfârșit la pușcărie.

Acestea sunt singurele situații în care capii de la Apărare au răspuns penal pentru faptele comise. Asta deși Armata a jucat alba-neagra cu propriile terenuri. În 2013, un raport al Curții de Conturi arăta că, până la acel moment, Ministerul Apărării transferase, către instituții sau autorități publice, 449 de imobile, dintr-un total de 1.178 de cazărmi, adică aproape 20.000 de hectare din peste 63.000. Mai mult, în doar doi ani, în perioada 2010-2012, au fost date 24 de hotărâri de guvern prin care bunurile ministerului erau date unor primării care promiteau locuințe ANL. Vorbim despre 600 de hectare de teren donat pe încredere autorităților locale. Tot Curtea de Conturi a precizat că în niciun caz, pe suprafețele respective nu s-a construit nimic.

Acestea erau cifrele înregistrate la nivelul anului 2013. În prezent, Ministerul Apărării nu a oferit detalii despre situația concretă a unităților militare aflate în paragină. Mai mult, deși am solicitat o declarație pe această temă, nimeni nu a fost dispus să vorbească. Într-un răspuns scris, MApN menționează că:

"La nivelul Statului Major General, se efectuează o analiză cu privire la posibilitatea ca o parte din unitățile militare să fie reintroduse în circuitul operativ militar."

"E o ciudățenie, o particularitate. Până în 2010, Armata a stat cu pământurile. A mai fost mișcată cu Gigi Becali, Cu Cioflină și cu ăia. Bun. Dar s-au cam potolit. După 2010, o luase pământul, sărea gardul și dezerta la ăștia. Ar trebui lămurite lucrurile astea", spune Jean Panaitescu, fost procuror militar. 

Corneliu Dobrițoiu, fost ministru al Apărării: "Armata la ora actuală poate oricând, la orice oră din zi și din noapte, să lumineze mintea oricărui premier, decident guvernamental pentru că are documentele deja pregătite. Le scoate din arhivă". 

Reporter: Câți bani valorează terenurile astea dezafectate?

Corneliu Dobrițoiu: "Sunt convins că este vorba despre miliarde".

Armata a făcut pomeni de miliarde de euro. Autoritățile publice au zis "bogdaproste" și le-au pus cruce. Cu toate că Ministerul Apărării susține că au fost și situații când alte instituții ale statului au făcut câte ceva cu terenurile primite. Șosele de centură, spitale regionale, locuințe și penitenciare. Pe hârtie, planurile par mărețe și astăzi. Iar MApN, un ofertant generos.

"Avem în momentul de față un număr de zece oferte, un număr de zece posibilități, de a prelua locații, foste unități militare de la MApN. Unele au fost depozite de armament, altele au fost de antrenament, altele au fost chiar unități militare în care au fost cazați soldați. În ce stadiu ne afllăm?! Noi avem în vedere construcția a două noi penitenciare. Penitenciarul de la Berceni și Penitenciarul de la Caracal", spune Tudorel Toader, ministrul Justiției.

Doar că... după atâta vreme în care au fost lăsate în paragină, nici pentru pușcării nu mai sunt bune cazărmile Armatei. O spune răspicat ministrul Justiției, Tudorel Toader: "Numai viață de penitenciar să nu fie! La Neamț spune că tavanele sunt din paiantă, în altă parte dușumelele sunt din lemn, în altă parte trebuie reparații generale, capitale. Vom face o analiză comparativă: se merită investiția pentru o reparație capitală sau e preferabilă o investiție de la zero, cu un penitenciar modern, solid.

Nimeni nu-și dorește ca infractorii și criminalii să evadeze. Așa că imobilele Armatei par să nu poarte noroc de "casă nouă" nici măcar pușcăriașilor. Schimbăm registrul. Și vorbim despre persoanele defavorizate. Poate pentru ele s-ar putea construi ceva. Cel puțin așa trag speranță primăriile din București care nu contenesc să ceară de la Apărare suprafețe generoase. Așa dezafectate cum sunt, par ar fi perfecte, mai ales că sunt gratis. Cererea e mare, la fel și oferta. Primăria Sectorului 4, de exemplu, jinduiește de trei ani la un teren de peste cinci hectare de pe Șoseaua Olteniței. 

"Ideea inițială a aparținut MApN care ne-a ridicat mingea la fileu și care ne-a determinat ca împreună cu dânșii să gândim proiecte utile. Scopul pe care îl avem este acela de realiza un centru social multifuncțional și discutăm de o componenta medicală a acestui proiect, inclusiv o clinică de recuperare pentru personalul Ministerului Apărării Naționale", spunr Daniel Băluță, primarul Sectorului 4. 

Altă primărie, aceleași idealuri. Terenurile au fost ochite. Mai rămâne doar să fie transferate, printr-o hotărâre de guvern, în patrimoniul Primăriei Capitalei, acolo unde au avut loc, se pare, mai multe discuții informale. Asta deși Armata susține că vrea ca o parte din unitățile militare să redevină active. Totuși, "Marea împărțeală" își urmează cursul deja firesc.

"Fiecare primărie a venit și a identificat terenurile pe care le deține în sector. Sectorul 6 a venit cu terenurile care sunt în sectorul 6 ale MApN, sectorul 1 la fel, sectorul 2 la fel șamd. Și dânșii își dau seama ca au anumite terenuri pe care nu le pot întreține și care la un moment dat vor genera mari probleme. Pentru ca un teren care nu este întreținut și poate deveni un focar de infecție, poate atarage inclusiv răspunderea penală", spune Gabriel Mutu, primarul Sectorului 6. 

Iuliu Maniu, Drumu Taberei, intersecție cu Brașov - aici discutăm de hectare întregi. S-ar putea construi locuințe pentru tineri pentru că este o poziție foarte bună pentru sectorul 6. Plus o zonă comercială pentru că Drumu Taberei este un cartier extrem de aglomerat.

Despre realizări este prematur să vorbim. Dar dacă luăm în calcul câte proiecte finalizate au avut primăriile, de-a lungul timpului, pe terenurile care au aparținut Ministerului Apărării, concluzia este una dezastroasă. În tot acest haos dictat de goana după pământului statului, ieftin ca braga, există și situații care ar putea servi drept exemplu. Compania de automobile Renault Technologie Roumanie, una dintre cele mai mari de profil din Europa, a transformat o unitate militară într-un test-drive. Am vrut și noi să filmăm înăuntru. Nu am avut însă acces. De data aceasta nu mai vorbim despre paragină, ci despre confidențialitate. 

În urma cu 40 de ani, aici se afla Regimentul de Parașutiști de la Boteni. Erau doua escadrile de elicoptere și foarte multi militari. Vorbim despre o unitate foarte bine păzită. Era un teren care aparținea Ministerului Apărării Naționale. Acum 10 ani, el a fost transferat unei firme private. Vorbim despre Renault Tehnologie, cea care și-a dezvoltat aici una dintre cele mai mari afaceri. Este un centru de inovare și testare. Locul elicopterelor l-au luat pistele de testare. Vorbim despre ultimele modele de Dacia-Renault. Practic aici este cel mai mare secret al companiei. O firmă privată care astăzi este mult mai bine păzită decât o unitate militară.

La fel de păzită este o altă clădire, situată de data aceasta în mijlocul Capitalei. Aici se intră, dar nu se știe când și cum se iese. Și în acest loc a fost cândva o mare unitate militară.

Direcția Națională Anticorupție. Aici, de unde mulți politicieni au ieșit încătușați, este amplasată pe un teren care cândva a aparținut Ministerului de Război! Practic aici se afla ceea ce noi numim astăzi Ministerul Apărării Naționale. Imediat cu înființarea Parchetului Național Anticorupție, imobilul a trecut din administrarea și proprietatea MApN, în administrarea și proprietatea Direcției Nationale Anticoruptie. Ceea ce a mai rămas din istoria de atunci este statuia generalului Alexandru Cernat, fost ministru de război. Aici este o zona strategică, cu însemnătate deosebită. Nu doar ministerul exista aici, ci o stradă mai încolo, și astăzi este Policlinica Militară, dar și un cămin militar. Ele funcționează, sunt active. ceea ce s-a schimbat este această instituție. Direcția Nationala Antiorupție, în loc de Ministerul de Război.

Sute de imobilele care au aparținut Ministerului Apărării Naționale sunt folosite acum în alte scopuri. Fie că vorbim despre depozite de armament, poligoane sau cazărmi. Partea plină a paharului este că pentru majoritatea, statul a rămas administrator. Așa cum v-am prezentat și episoadele anterioare, sunt însă și situații în care proprietățile au fost înstrăintate fără să mai existe vreo șansă de recuperare. În toate aceste cazuri este nevoie de o evidență clară a tuturor bunurilor Apărării. Iar acolo unde s-a încălcat legea, cazurile să fie semnalate parchetelor. Ce a mai rămas dintr-o Armată bogată și cu vaste posibilități strategice? Aceasta este întrebarea la care nici măcar șefii ei, numiți adesea politic, nu știu sau nu vor să răspundă.

Reporter: Andreea Dăscălescu

Imagine: Marian Mic, Bogdan Chircan, Călin Buda, P. Baboia, D. Ioniță, R. Bordei, M. Angiu

Montaj: Sorin Niculae