„Guvernul Bolojan se laudă cu un deficit bugetar de „doar” 146 de miliarde de lei pentru anul 2025, adică 7,65% din PIB. Se laudă pentru că susține că a scăzut deficitul bugetar cu 1% din PIB, de la 152 de miliarde de lei în 2024 la 146 de miliarde de lei în 2025.
Iată, însă, ce se poate vedea la o citire mai atentă a execuției bugetare:
Ambele deficite bugetare, atât cel pe 2024, cât și cel pe 2025, sunt mincinoase, pentru că guvernul ne anunță doar deficitul calculat pe numerar, nu cel real. Adică exclude din această raportare plățile pe care trebuia să le facă și nu le-a făcut, întârziindu-le cu bună știință. De exemplu, numai către furnizorii de gaze și electricitate guvernul are o datorie de aproximativ 9 miliarde de lei, ca urmare a schemei de plafonare și compensare, iar concediile medicale se plătesc cu 2 ani întârziere.
Deficitul bugetar real pe 2024 (9,3% din PIB, cu 0,65% din PIB mai mare decât cel calculat pe numerar) a fost aflat de contribuabilii români abia prin martie 2025, de la Comisia Europeană, nu de la propriul guvern.
Deficitul bugetar „pe numerar” în 2025 ar fi fost fix același cu cel din 2024, dacă pe 2024 nu ar fi fost încasări suplimentare de peste 6 miliarde de lei din amnistia fiscală promovată de guvernul Ciolacu înainte de alegeri.
Dacă vom compara veniturile curente și cheltuielile curente, ne putem îngrozi, căci veniturile curente (585 de miliarde de lei) au crescut cu 10,3% față de 2024, iar cheltuielile curente (745 de miliarde de lei) au crescut mult mai rapid, cu 12%, față de 2024. Acesta este, oameni buni, deficitul curent al țării: 160 de miliarde de lei! Restul este rezultatul fondurilor europene și al aranjamentului contabil al acestora.
Veniturile curente sunt cele care intră regulat în bugete: impozitele directe (pe venit, pe profit), cele indirecte (TVA, accize), cele pe proprietate, contribuțiile (CAS și CASS), plus veniturile nefiscale. În plus, statul mai încasează, an de an, venituri de la UE. Pe 2025, fondurile de la UE au fost: 40 de miliarde de lei plăți efectuate de guvern și prefinanțări, plus 10 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020, plus 23 de miliarde de lei din PNRR, plus încă 3,3 miliarde de lei plăți diverse de la UE. În total, 75 de miliarde de lei, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024.
Cheltuielile curente includ salariile bugetarilor, dobânzile pentru împrumuturile luate, cheltuielile de funcționare a statului (bunuri și servicii), pensiile, alocațiile, voucherele și alte forme de asistență socială, plus diverse cheltuieli făcute cu sumele încasate din fonduri europene (subvenții agricole, programe de sprijin etc.). În plus față de cheltuielile curente, guvernul a mai cheltuit 67 de miliarde de lei pentru investiții (cheltuieli de capital). Pentru 2025, cheltuielile de capital sunt doar cu 2 miliarde de lei mai mari decât în 2024. Cât privește cheltuielile cu fonduri europene, avem, în 2025: 14,3 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020, 28,7 miliarde de lei din componenta de grant a PNRR și 13,7 miliarde de lei din componenta de împrumut a PNRR, plus încă 1,7 miliarde de lei cheltuiți din fonduri rambursabile; în total, 58,7 miliarde de lei, cu 16 miliarde de lei mai mult decât în 2024.
Pentru a concluziona: în 2025 guvernul a beneficiat de 24,5 miliarde de lei în plus față de 2024 de la UE, dar a cheltuit doar 16 miliarde de lei în plus față de 2024.
Ca rezultat al economiei, reținem că putem vorbi de o stagnare, dacă nu chiar de recesiune, căci avem o creștere a PIB-ului nominal de aproximativ 9%, datorată integral inflației (peste 9%).
Veniturile din TVA au crescut cu 10,7%, în linie cu inflația, deci creșterea TVA cu 2 puncte procentuale nu s-a „văzut” deloc în creșterea încasărilor.
Au crescut, în schimb, veniturile din impozitele directe, ca efect al eliminării facilităților (cu 20% cele pe venit) și al limitării regimului de microîntreprindere (cu 14,4% cele din impozitele pe profit); de asemenea, contribuțiile au crescut cu 10%, tot ca urmare a eliminării facilităților fiscale.
Concluzia: creșterile de impozite directe au avut efect, cele de TVA și de accize au avut doar efect de scădere a încasărilor, adică s-a inhibat consumul.
Cheltuielile cu asistența socială (pensii, alocații, vouchere etc.) au crescut cu 12%, ca urmare a legii pensiilor din septembrie 2024; cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut marginal (doar cu 2%), ca urmare a reducerii majore de posturi din educație, iar creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii este mai mică decât rata inflației.
Avem, în schimb, o creștere majoră, cu 14 miliarde de lei, a cheltuielilor cu dobânzile! Pe 2025 s-au cheltuit 51 de miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor; în 2026 vom plăti 60 de miliarde de lei pentru dobânzi.
Rezultatul financiar al statului român depinde exclusiv de bunăvoința Comisiei Europene, căci aparenta îmbunătățire a deficitului bugetar „pe numerar” se datorează exclusiv manipulării fondurilor europene și faptului că i s-a dat guvernului o gură de aer uriașă, de peste 24 de miliarde de lei, direct ca un favor, căci România nu îndeplinea condițiile pentru încasarea acestor sume.
A doua mare concluzie este că veniturile curente ale statului cresc mai încet decât cheltuielile curente, deci statul funcționează, în continuare, cu costuri pe care nu și le permite. Dacă mâine se reduc încasările de la UE, statul român va fi în colaps, fără nicio șansă de ieșire”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026
