Petiția prin care Cărtărescu și Vancu cer independența ICR, depusă la Președinție

"Petiția inițiată de Mircea Cărtărescu și de mine e acum depusă la Președinție", a scris Radu Vancu pe contul său de Facebook. Prin această petiție, intitulată "Pentru renașterea ICR", cei doi cer redarea prestigiului și a importanței Institutului Cultural Român și scoaterea instituției de sub "mutilanta tutelă politică".

"În decurs de o săptămână, petiția pentru renașterea ICR a fost semnată de peste 3.500 de artiști și intelectuali români: scriitori, regizori, artiști plastici, actori, muzicieni, profesori universitari, cercetători, jurnaliști -, nu există, practic, o altă petiție culturală care să fi întrunit o adeziune atât de largă", mai menționează acesta.

"Suntem convinși că se vor găsi soluțiile politice și juridice necesare pentru a remedia situația Institutului Cultural Român în sensul arătat în petiția noastră. Cel mai mult ne bucură solidaritatea reacției la ideea petiției. Mitul eternei discordii printre artiștii și intelectualii români a fost, cum se zice, «busted». Vă mulțumim tuturor semnatarilor pentru asta", a încheiat Vancu.

Mesajul celor doi scriitori conține și câteva puncte care, dacă ar fi puse în aplicare, ar duce - în opinia lor - la recuperarea acestei instituții. Astfel, este menționată necesitatea unui "management profesionist, selectat transparent", independența instituției de ambasade, necesitatea de a atrage fonduri europene și de a genera venituri proprii, ca banul public să nu mai fie intersectat cu interese ce nu au de-a face cu sectoarele culturale și creative, "o viziune largă a culturii, axată pe artă contemporană (...), nu o instituție sufocată de lipsă de viziune și proastă administrare".

"În opinia noastră, două sunt cele mai performante instituții create în România de după 1989. Prima este DNA (Direcția Națională Anticorupție, n.r.). A doua, Institutul Cultural Român. Sub conducerea lui Horia-Roman Patapievici, ICR a fost, între 2005 și 2012, o instituție modernă, deschisă, respectată la nivel european. A pus literatura română pe hartă, prin programe care făceau să apară în fiecare săptămană, undeva în lume, o traducere din literatura română. A adus uriașe servicii filmului, muzicii, artelor vizuale", se mai arată în petiție.

"În 2012, această instituție performantă a fost decapitată și ulterior demolată. Supus algoritmului politic, ICR s-a golit de profesioniști și s-a umplut de sinecuriști. Cei care au nimicit ICR sunt aceiași politicieni pe care azi societatea românească îi respinge la unison", afirmă cei doi în petiția publicată pe 12 noiembrie.

În încheiere, Cărtărescu și Vancu îi transmit președintelui Iohannis: "a sosit clipa să înapoiați ICR celor ce sunt în mod simbolic proprietarii săi: profesioniștii culturii, creatorii și, în primul rând, contribuabilul român".

Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii și civilizației naționale în țară și în afara ei, potrivit site-ului instituției. Creșterea vizibilității valorilor culturale românești în lume constituie scopul principal al activităților desfășurate de ICR. Activitatea Institutului Cultural Român este înțeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de inițiativele externe de factură politică și economică. O direcție prioritară de acțiune a ICR privește comunitățile din țările vecine în care limba româna este vorbită ca limbă maternă.

Rețeaua institutelor culturale românești din străinătate cuprinde, în prezent, 18 filiale - Beijing, Berlin, Bruxelles, Chișinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia, Veneția, Viena și Budapesta, care a primit, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin. În luna octombrie, Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, înființarea la Copăceni, raionul Sângerei, a unei filiale a Institutului Cultural Român de la Chișinău.

Ministerul Afacerilor Externe se ocupă, ca în cazul tuturor filialelor din străinătate ale ICR, de partea logistică, iar Institutul Cultural Român este responsabil cu realizarea programelor culturale.