Pericolul uriaș din azotatul de amoniu, aflat la mică distanță de Portul Constanța. Catastrofele pe care le-a provocat substanța

Expus la temperaturi ridicate sau sub acțiunea unui șoc mecanic puternic, azotatul de amoniu provoacă explozii devastatoare. În România, această substanță a fost responsabilă de explozia care a avut loc la Mihăilești și care a ucis 18 de persoane. Mai recent, în portul Beirut din Liban, peste 200 de persoane au fost ucise și 6500 au fost rănite, după explozia a sute de tone de azotat de amoniu depozitate neconform. 

În 2020, explozia celor peste 2.700 de tone de azotat de amoniu depozitat în portul din Beirut a fost atât de puternică încât a fost resimțită până în Cipru, la aproximativ 200 de kilometri distanță. Amplitudinea daunelor și a pierderilor de vieți omenești a fost similară cu cea a unui război sau a dezastrelor naturale. Peste 200 de oameni au murit și alți 6500 au fost răniți în urma deflagrației.

Ce este azotatul de amoniu

Azotatul de amoniu este o substanță deosebit de periculoasă, folosită atât ca îngrășământ chimic, cât și drept componentă a explozibililor. În combinație cu factori externi precum petrolul și derivații săi, sau expus la temperaturi ridicate, azotatul de amoniu are proprietăți explozive cu mult amplificate.

Pericolul din Portul Constanța

În mod normal, prin portul Constanța trec zeci de mii de tone de azotat de amoniu, ba chiar cantitatea depozitată era în 2020 de 26.000 de tone, mai mare decât cea care a provocat explozia din Beirut. De obicei, substanța a fost și este depozitată în magazii certificate, însă mai multe surse au avertizat de-a lungul timpului că există și cazuri de depozitare neconformă.

Iulian Șuchea, un ofițer portuar cu o vastă experiență, declara anul trecut către presă că a fost hărțuit, amenințat și izolat profesional pentru faptul că a sesizat problemele. Citat de Evenimentul Zilei, ofițerul spunea că a fost martor la încălcări repetate ale regulilor privind funcționarea și siguranța portului. Printre altele, Șuchea reclama că au fost cazuri în care azotatul de amoniu era depozitat pe platforme descoperite, direct expuse la soare, fără autorizații de mediu și avize din partea ISU Dobrogea. Totul, chiar dacă normele spun clar că substanța trebuie depozitată doar în magazii certificate.

După ce a semnalat neregulile, ofițerul portuar a transmis către presă că a devenit ținta unei campanii de intimidare din partea conducerii instituției și a fost obligat să lucreze în condiții extreme. Totul, spunea acesta, este o confirmare a corupției din Portul Constanța, unde primează interesele financiare și influența politică.

Explozia dronei a avut loc la doar 4 kilometri distanță de un depozit din port cu aproximativ 900 de tone de azotat de amoniu. La scurt timp după deflagrație, autoritățile au dat ordin pentru mutarea preventivă a substanței.

O mărturie a pericolului reprezentat de azotatul de amoniu rămâne și tragedia din 2004 de la Mihăilești, când 18 de persoane și-au pierdut viața. Atunci, un autocamion încărcat cu 20 de tone de azotat s-a răsturnat și a luat foc pe DN2. O oră mai târziu a explodat, iar în urma deflagrației a rămas un crater uriaș.