Decizia a fost dată în cursul serii, în jurul orei 23.00. Potrivit Biroului de Presă al Curții de Apel București, judecătorii au mai decis arestarea preventivă și a lui Alin Sergiu Costache, Nicolae Sergiu Ciobanu( finul lui George Maior) Răzvan Mihai Mischie, a Mariei Costică și a Cristinei Manta. În schimb, Irina Adelina Geambașu urmează să fie cercetată în arest la domiciliu, anunță Agerpres.

Vineri dimineață, au avut loc primele rețineri în dosarul decontărilor ilegale de servicii medicale. Nu mai puţin de 14 persoane, printre care şi şeful Casei Naţionale de Sănătate, Marian Burcea, au fost reținute pentru 24 de ore după audieri maraton care au durat toată noaptea.

Interceptări în dosarul decontărilor fictive de la CNAS. Burcea, numit politic: Prietenul lui Liviu

Potrivit procurorilor DNA care au instrumentat ancheta, "caracatiţa" din Sănătate ar fi făcut sute de deconturi pentru pacienţi fictivi. Asta în vreme ce mii de bolnavi nu primesc tratamentele la timp pe motiv că nu sunt bani. Prejudiciul în acest dosar se ridică la 3 milioane de euro, dar surse citate de Realitatea Tv vorbesc de alţi 7 milioane euro sifonaţi prin medicamente.

Şeful Casei Naţionale de Sănătate, reţinut de DNA vineri dimineaţa, a fost demis de la conducerea instituţiei. Marian Burcea, care fusese numit în martie 2017 la propunerea ministrului Sănătăţii Forian Bodog, avea pe mână un buget de aproximativ 29 de miliarde de lei. Înlocuitorul său este fostul vicepreşedinte al CNAS, Răzvan Teohari Vulcănescu.

A fost numit un nou şef la CNAS. Cine este Răzvan Teohari Vulcănescu

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a 14 inculpați care, în cursul zilei de 1 septembrie 2017, vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București.

DNA a transmis presei un comunicat cu numele tuturor persoanelor reţinute:

1.    BURCEA Marian, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de

- constituire a unui grup infracțional organizat

- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,

2. MUNTEANU Ovidiu  - managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B,  cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de

- constituire a unui grup infracțional organizat,

- abuz în serviciu

-  abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal,

3. GEAMBAȘU Ion-Răzvan -    director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) și manager al Direcției Medic șef a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de

-  constituire a unui grup infracțional organizat,

- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

-  abuz în serviciu,

     - folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),

4. BARA Lucian-Vasile - președintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de

-  constituire a unui grup infracțional organizat,

- abuz în serviciu

- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

5. MIHĂESCU Ion-Ovidiu - managerul Direcției Control a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

6. COSTACHE Alin-Sergiu – șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de

- constituire a unui grup infracțional organizat

- complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,

 7-9. MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena, SARDARE Jeana  

funcționare în cadrul C.A.S.M.B, cercetate pentru

-                complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale)

-                constituire a unui grup infracțional organizat,

-                fals informatic, în formă continuată

-                permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale),

10. CIOBANU Nicolae-Sergiu , cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de

- trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale)

- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,

11. GEAMBAȘU Irina-Adelina - asociat și administrator al unei societăți comerciale, cercetat pentru

- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),

12. MISCHIE Răzvan-Mihai - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),

13.  COSTICĂ Maria - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale),

14.  MANTA Cristina - avocat în Baroul București   , pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe că, prin activitățile infracționale desfășurate de inculpați, activități pentru care s-a dispus reținerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).

Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Potrivit surselor Realitatea TV, pe lângă Marian Burcea, şeful CNAS, printre ceilalţi reţinuţi se află şi reprezentanţi ai unor firme din mediul de afaceri care aveau contracte suspecte cu Casa de Sănătate.

În vreme ce mii de bolnavi nu primesc tratamentele la timp pe motiv că nu sunt bani, procurorii DNA suspectează că angajaţii ai Casei de Sănătate, printre care şi şeful instituţiei, Marian Burcea, ar fi făcut sute de deconturi pentru pacienţi inventaţi.

Adică dosarele celor care ar fi trebuit tratați la domiciliu erau respinse, ca să poată fi aprobate decontări de servicii și medicamente pentru pacienţi fictivi! Potrivit unor surse, sute de bolnavi au rămas astfel fără tratament la domiciliu. Prejudiciul se ridică la aproape 10 milioane de euro, conform Realitatea TV.

Ilegalitățile au fost puse în practică fără probleme între 2016 și august 2017. În tot acest timp ar fi fost decontate servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu pe baza a sute de dosare false. Același lucru s-ar fi întâmplat și cu medicamente, iar prejudiciul este unul pe măsură. 

Paguba calculată de anchetatori până la acest moment este uriașă: 10 milioane de euro. 7 dintre acestea prin decontarea ilegală de medicamente, iar celelalte 3, prin serviciile medicale fictive de la domiciliu.

Mai grav este că, în unele cazuri, prioritate ar fi avut pacienții fictivi, in vreme ce dosarele celor cu probleme reale erau lăsate în așteptare sau chiar respinse. Ca să probeze toate acuzaţiile, anchetatorii au descins la 50 de adrese din Capitală, inclusiv la sediul CNAS și la cel al Casei de Asigurări de sănătate a municipiului București.

Anchetatorii au mers și la sedii ale unor societăți comerciale și la domiciliile celor vizați. Acuzațiile sunt cât se poate de grave. Printre ele, luare și dare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu și înșelăciune. În vizorul anchetatorilor au intrat persoane din conducerea CNAS și functionari din Casa de Asigurări de Sănatate a Capitalei. Printre ei se numără şi şeful instituţiei, Marian Burcea. Potrivit surselor Realitatea TV, unii angajați ar fi primit și mită pentru a nu face anumite controale. 

Problemele care se învârt în jurul noului card de sănătate și al sistemului electronic al acestuia au continuat și în 2017, mai ales după ce s-au descoperit alte nereguli grave la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Instituția care ar trebui să aibă grija că implementarea sistemului merge cât mai coerent a mai atins o performanță: CNAS a emis carduri de sănătate pentru aproape 55.600 de persoane moarte și a dublat cardurile pentru alte 150.000 de români.

Mai mult, CNAS a efectuat ”plata nejustificată, în sumă estimată la 8.23 milioane lei, către furnizorul soluției informatice a cardului național de asigurări sociale de sănătate, reprezentând achiziția echipamentului Unitate de management fără documente justificative legale, care să probeze transferul dreptului de proprietate al acestuia”, se mai arată în notele Curții de Conturi care au fost publicate după controalele efectuate.

Tot în urma acestor controale a rezultat că planul pentru investiția banilor a fost făcut pe genunchi pentru că nu au fost respectate prevederile legale în ceea ce privește proiectarea pe faze a investiției privind implementarea soluției informatice a cardului național de asigurări sociale de sănătate.