În timp ce peste un milion de persoane supraviețuiesc cu sume sub 1.400 de lei, alți pensionari încasează lunar venituri de peste 4.000 de lei, iar o parte dintre ei depășesc chiar pragul de 5.000 de lei. Diferențele sunt uriașe, iar cifrele arată cât de dezechilibrat este sistemul actual.
Potrivit statisticilor oficiale, în ianuarie 2026 existau 1.015.902 pensionari care primeau sub 1.300 de lei, adică mai puțin de jumătate din salariul minim net, stabilit la 2.574 de lei. Dintre aceștia, 658.073 de persoane aveau pensii mai mici de 1.000 de lei, 237.449 încasau între 1.001 și 1.200 de lei, iar 120.380 primeau între 1.201 și 1.300 de lei.
Indemnizația socială, singura plasă de siguranță pentru cei cu venituri foarte mici
Legislația în vigoare prevede că pensionarii ale căror venituri cumulate nu ating pragul de 1.281 de lei beneficiază de Indemnizația socială pentru pensionari. Această sumă este menită să asigure un nivel minim de trai, completând diferența până la valoarea stabilită de stat.
La celălalt capăt al spectrului: peste un milion de pensionari trec de 4.000 de lei lunar
În același timp, din totalul de aproape 4,7 milioane de pensionari, 1.003.751 de persoane au avut în ianuarie pensii mai mari de 4.000 de lei. Jumătate dintre aceștia au depășit chiar pragul de 5.000 de lei. Mai exact, 501.094 de pensionari au încasat peste 5.000 de lei lunar, 214.276 au primit între 4.501 și 5.000 de lei, iar 288.381 s-au situat în intervalul 4.001–4.500 de lei.
În total, în România erau înregistrați 4.698.070 de pensionari în ianuarie 2026, cu 1.489 mai puțini față de luna anterioară. Pensia medie la nivel național a fost de 2.819 lei, iar suma totală plătită pentru drepturile de pensie s-a apropiat de 13 miliarde de lei.
Pensionarii din agricultură, printre cei mai vulnerabili
O categorie aparte este cea a persoanelor care au lucrat în agricultură. În ianuarie 2026, 531.259 de pensionari proveneau din acest sector, iar pensia medie pentru ei a fost de doar 720 de lei, una dintre cele mai mici din sistem.
Situația pensionarilor după tipul de pensie
Statistica CNPP arată că:
– 3.790.295 de persoane erau pensionate la limita de vârstă, dintre care 2.163.817 femei, iar pensia medie era de 3.109 lei.
– 65.384 de persoane primeau pensie anticipată, cu o medie de 2.551 lei.
– 394.829 de români beneficiau de pensie de invaliditate, media fiind de 1.094 lei.
– 45.956 dintre aceștia erau încadrați în gradul I de invaliditate, cu o pensie medie de 955 lei.
– 447.469 de persoane primeau pensie de urmaș, cu o medie de 1.502 lei.
– 93 de pensionari beneficiau de ajutor social, în valoare medie de 540 lei.
Pensiile speciale: magistrații rămân în fruntea clasamentului
În ceea ce privește pensiile speciale, magistrații continuă să fie categoria cu cele mai mari venituri. În ianuarie 2026, 5.793 de foști magistrați au încasat pensii speciale, însă doar 2.536 dintre ei au contribuit efectiv la sistemul public. Pensia medie a fost de 25.447 lei. Fără suplimentarea de 22.312 lei din bugetul de stat, aceștia ar fi primit doar 7.532 lei pe baza contribuțiilor proprii.
Pe locul al doilea se află foștii piloți din Aviația Civilă, care au primit în medie 13.100 lei, dintre care 8.063 lei provin din bugetul de stat.
A treia categorie ca nivel al pensiilor speciale este cea a foștilor angajați ai Curții de Conturi. Aceștia au încasat în ianuarie o pensie medie de 10.419 lei, din care puțin peste 2.500 lei reprezintă contribuția bugetului public.
