Patapievici: "Împușcatul nu este o metaforă! Răspunsul Academiei nu e în regulă"

"Breban a spus ca nu a zis de Liiceanu, ci de mine si a facut sa reia ce a spus la Antena 3 sa il impuste pe Patapievici.
Chestiunea in fond este ca nu a retractat, el deplange faptul ca romanii nu sunt atat de curajosi, incat sa puna mana pe pistol si sa ma impuste. Noi, suntem un popor de a vedea latura comica, derizorie. Lucrurile sunt de multe ori derizorii si le dezumflam. In cazul de fata e ceva ce nu putem dezumfla, pentru ca este grav. Oameni din Academie, Domnul Simion vorbeste de diferente de opinie. Insa acestea le rezolvi cu ajutorul metaforelor. Impuscatul nu este o metafora.

Il vedeti pe Breban punand mana pe pistol? Categoric, eu nu il vad.
Nu ma victimizez. Nu se vorbeste despre impuscarea cuiva atunci cand se vorbeste despre diferenta de gust. Nu sunt motive sa aiba fata de mine o antipatie.

Academia a dat un raspuns care nu e in regula. In primul rand ca se refera numai la Liiceanu, la mine nu, si spune ca Academia nu dispune de probe.

Prietenii au reactionat excelent, colegii au facut un protest, iar solidaritatea mica a functionat perfect. Problema este cum lipim solidaritatile mici, intr-una mare. Jurnalistii au reactionat perfect, dar mi-ar fi placut sa ii traga de limba pe niste academicieni. Trebuie trait cu eleganta si detasare. Dincolo de acestea, ramane gravitatea morala. Nu poti invoca diferente de gust, pentru a cere tortura.", sunt explicatiile date de Patapievici la Jocuri de Putere.

Redam o parte din răspunsul Academiei Române
Din scrisoarea dumneavoastră rezultă că ați aflat despre o presupusă amenințare ce v-ar fi fost adresată de Acad. Nicolae Breban în cadrul unei ședințe a Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române. Din această scrisoare deschisă am aflat prima dată situația pe care o relatați. În acest context, doresc să fac cunoscut că în Academia Română au loc două tipuri de întâlniri, unele cu caracter public, cum sunt Adunarea generală dedicată Zilei Academiei (Ziua Porților Deschise), Adunarea generală dedicată acordării Premiilor Academiei Române, sesiuni științifice, congrese, simpozioane, conferințe naționale și internaționale și altele cu caracter intern, cum sunt ședințele de lucru ale secțiilor, cazul din situația relatată în scrisoare. Președintele Academiei Române nu ascultă, nu supraveghează și nu cenzurează ședințele interne ale secțiilor științifice ale Academiei Române, care reflectă opiniile specialiștilor din domeniu. În urma semnalării dumneavoastră, am discutat cu Președintele Secției de Filologie și Literatură, Acad. Eugen Simion, care a exprimat deja public un punct de vedere în data de 1 iunie 2015 și care a negat existența vreunei amenințări la adresa dumneavoastră din partea Acad. Nicolae Breban.
Academia Română nu dispune de probe care să susțină afirmația dumneavoastră conform căreia domnul Acad. Nicolae Breban v-ar fi amenințat în mod real și cred din toată inima că, oricât de tumultuos ar fi temperamentul domniei sale, nu ar putea să dorească moartea cuiva, fie că este vorba despre o personalitate a culturii române sau despre oricare alt cetățean.

Luptă grea cu Patapievici, Breban, Liiceanu: de la "haimana ordinară", la acuzații de crimă virtuală

Nicolae Breban a pornit scandalul cu o declarație dură dată unui post de televiziune și reluată apoi la Academie. Breban tocmai fusese numit șeful unui consilu ICR și i-a atacat dur pe "intelectualii lui Băsescu". Între timp au venit și răspunsurile, replicile, acuzații că Breban face la Academie liste cu intelectuali de împușcat.

Ca multe alte războaie intelectuale, și acesta are partea lui de neînțelegere și isterie. Breban i-a atacat dur pe Liiceanu și Patapievici, după ce a fost numit șeful unui consiliu consultativ al Institutului Cultural Român (ICR). Despre Patapievici a spus că "dacă ar fi fost în Polonia, ar fi fost împușcat", referindu-se la textele dure ale lui Patapievici despre poporul român publicate în anii '90. Breban s-a prezentat drept un mare iubitor de popor, în timp ce pe inamicul său, Patapievici, l-a numit "haimana ordinară".

Formularea cu "împușcatul" s-a viralizat apoi cu ajutorul citărilor trunchiate pe rețele sociale și în media, ajungîndu-se să se spună simplu că Breban vrea să-l vadă împușcat pe Patapievici.

Breban a declarat pentru Mediafax că a vrut să facă o metaforă și nu prea i-a ieșit:

"Ăsta este un folclor. Eu am mai auzit tonul ăsta. La Academie am repetat doar pe scurt ce am spus la Antena 3 (într-o emisiune, n.r.), dar asta cu împușcatul este o variantă din ce am spus (...) am spus că, dacă omul ăsta, Patapievici, ar fi fost în Polonia și ar fi murdărit și înjurat istoria poloneză, probabil că polonezii l-ar fi împușcat, nu eu. A fost o metaforă, poate nefericită, dar arăta faptul că eu disprețuiesc atacurile la adresa neamului românesc și a istoriei acestui neam. Vroiam să spun că probabil polonezii ar fi reacționat foarte dur. Asta vroiam să spun. Pe când în România nu a reacționat nimeni. Disprețuiesc pe cei care atacă istoria și limba românească. Asta e tot ce am spus. N-am spus nimic de Liiceanu"

Șeful ICR, Radu Boroianu, a reacționat cu un text împotriva lui Breban, "Despărțirea de Breban (și nu numai)?", l-a numit "despot" și se pare că nu va declanșa prea devreme activitatea acelui consiliu pe care romancierul trebuia să-l conducă.

Theodor Paleologu a turnat gaz pe foc (pe facebook, mai precis), spunînd că Breban i-a amenințat cu moartea direct pe Liiceanu și pe Patapievici la o întrunire de la Academia Română:

"Aștept același gest din partea conducerii Academiei Române, după apelul la asasinat lansat în plină ședință a secției de filologie și literatură: Patapievici și Liiceanu, a spus el, ar trebui împușcați. Dacă Nicolae Breban ar delira pe cont propriu, ar fi un caz relativ banal de demență senilă cu puseuri de violență verbală dusă la extrem. Dar nu e acceptabil să angajeze instituții precum Institutul Cultural și Academia Română"Horia Roman Patapievici se arată extrem de îngrijorat de metaforele lui Breban:

"domnul Breban a întărit, de fapt, a spus că este o metaforă, dar precizarea lui e și mai consternantă. El spune că, dacă eu aș fi trăit în Polonia și aș fi scris în Polonia, până acum aș fi fost deja împușcat. Și regreta faptul că românii nu reacționează. Altfel spus, el regretă că românii nu m-au împușcat încă. E ceva incredibil. Sunt consternat. Aștept explicațiile nu numai ale președintelui Academiei, dar și ale președintelui care a prezidat secțiunea de literatură și filologie. E vorba de academicianul Eugen Simion, care nu a spus nimic în timpul ședinței. Spre onoarea lor, Ileana Mălăncioiu și domnul Brâncuș au reacționat. Au salvat onoarea secțiunii, dar președintele de secțiune nu a avut nimic de replicat"

Gabriel Liiceanu nu s-a lăsat așteptat și a sărit cu un text plin de patos în apărarea prietenului Patapievici. Textul se intitulează "Nu sunt de acord să fiu împușcat" și cere președintelui Academiei, Ionel Valentin Vlad, să se ia măsuri:"Cuvântul „a împușca”, când se aplică la oameni, nu poate fi o metaforă, cum am auzit că a încercat să se explice ulterior Breban. Poți, metaforic, să împuști un ban, dar niciodată un om. Care e metafora când ceri, dintr-un fotoliu al Academiei, împușcarea cuiva numai pentru faptul că n-a ajuns să te vadă cum te vezi tu pe tine în visele tale de smintită mărire?"

Andrei Pleșu a intervenit și el cu o solidarizare:

"Aud că dl Nicolae Breban a cerut, într-o ședință de secție a Academiei Române, ca domnii Patapievici și Liiceanu să fie împușcați pentru lipsă de patriotism. Îl rog pe dl. academician să mă adauge și pe mine micului grup ce urmează a fi dus în fața plutonului de execuție."

Marea ceartă a intelectualilor continuă, se propagă prin grupuri de prieteni, isteria tot crește în jurul cuvântului "împușcat". Breban a exagerat, așa cum o și recunoaște. Dar inamicii lui sunt și ei maeștri ai exagerării retorice. Vor urma probabil alte câteva zeci de scrisori deschise. Vă ținem la curent.