Pastila pentru suflet. Pilda zilei, 18 februarie: Nașterea lui Eminescu
Pastila pentru suflet. Pilda zilei, 18 februarie: Nașterea lui Eminescu
Pe vremea când Dumnezeu cu Sfântul Petru umblau pe pământ, sub chipul unor moșnegi gârbovi, i-a prins noaptea în câmp, iar odată cu ea o ploaie care le-a udat veșmintele și i-a umplut de noroi. Și tot rătăcind ei în întuneric, numai într-un târziu au ajuns la marginea unui sat și abia au îndrăznit să bată cu toiagul în prima poartă. Câinii mari s-au repezit să-i sfâșie, dar numaidecât s-a auzit un glas bărbătesc, întrebând cine bate și au răspuns: - Oameni buni! Atunci omul, potolind câinii, i-a poftit în casă unde nevasta și copiii abia se treziseră din somn, și el a început să dea porunci, dar cu blândețe: - Mario, ia mai pune câteva vreascuri pe foc. Tudore, dă fuga la fântână după o doniță de apă proaspătă. Ileano, ia vezi tu de o oală cu lapte... Și le-au dat să se spele și să se șteargă cu ștergare albe, și i-au ospătat, și i-au dus să doarmă într-o odaie în care mirosea a gutui și a busuioc. A doua zi dimineață iar le-au dat să se spele, i-au ospătat, le-au pus și în traistă niște mere cum nu mai văzuseră și le-a urat drum bun. Și cum au ieșit din sat, Sfântul Petru a început să se roage de Dumnezeu: - Doamne, fă ceva pentru oamenii aceștia, că tare ne-au primit frumos! - Ce-ai vrea să fac, Sfinte Petru, c-ai văzut că nu erau nevoiași! - Doamne, fă ceva, fă-i ca să-și vadă măcar o dată sufletul! - Să-și vadă sufletul spui, Sfinte Petre? - Da, Doamne, să-și poată vedea sufletul, așa cum vedem noi plopul acela de acolo... - Bine, Sfinte Petre, a răspuns Dumnezeu, privind gânditor satul din vale.
.... Iar după o vreme, din neamul acela de oameni s-a născut Mihai Eminescu.
