Paște 2016. Cum se sărbătorea Paștele la Palatul Regal, în trecut? Cum arată meniul unei zile de Paște pentru suverani și invitații lor? Surprinzător sau nu, simplitate este cuvântul cheie.
Paște 2016. În anul 1939, în urmă cu 75 de ani, Regele Carol al II-lea împreună cu suita sa a sărbătorit Paștele la Balcic. Suita regală a stat pe malul mării, la Castelul Reginei Maria, în perioada 1-13 aprilie. Fructele care au fost aduse de la București, special pentru masa pascală. Au fost, din belșug, mere, pere, banane, portocale și grapefruits-uri. Mesele regale au fost fost stropite cu băuturi aduse special tot de la București: cognac Napoleon (o sticlă), cognac Brossault (o sticlă), vin Pouilly – Fuise (din 1929) – trei sticle, vin Chateau Mirat – Barsac (din 1914) – trei sticle, vin Cheval Blanc St. Emilian (recolta 1919) – trei sticle. De la Economatul castelului s-au luat zece sticle de șampanie Cremat, două sticle de rom englezesc (categoria I, de jumătate de litru) și o sticlă rom de casă de 0,5 litri, scrie voceastrăzii.com.
Din pivnița de consum s-au luat 20 de sticle “Riesling de Românești” (producția anului 1937), 20 din “Muscat de Dobrovăț” (din 1936), 20 din “Grasa de Cotnari” (1936), 20 din “Profiriu de Dobrovăț” (1937), 20 din “Pelin de Segarcea” (1937), 15 din “Burgogne Românesc” (1937), 15 din “Cabernet de Rușețu” (1937) și 15 de Malaga (categoria I de 750 ml). S-a mai consumat și cinci sticle de “țuică de Glâmbocelu” (din 1931) și trei de țuică “Domeniul Coroanei” dar și 60 de sticle Bere de Azuga și 150 de sticle de apa minerală Broșteni. S-au mai băut încă 20 de litri de must sterilizat și cinci litri de Coca Cola.
Personalul castelului a băut 20 litri de vin roșu, adus de acasă și 40 litri vin de Balcic. Nu am aflat, din surse autorizate, ce s-a consumat la masa de Paște. Am aflat că, doar cu șase luni înainte, pe 29 octombrie, în Castelul pe care îl moștenise de la mama sa, regele Carol al II-lea, împreună cu suita sa au consumat, la dejun, cotlete de șalău Nantua, fazan la frigare, salată “Beatrice”, budincă “Sans Souci” și fructe. În anul 1923, Ziua Națională (10 Mai, în acea vreme) a coincis cu sărbătoarea Paștelui. Dejunul regelui a fost bogat și s-a servit, cu acel prilej, „Bullion de pasăre, morun și nisetru cu sos Ravigot, ouă roșii, șuncă cu aspic, gelatină (adică răcituri) de pasăre, maioneză cu raci, salata rusească de legume, miel fript, salată verde, prăjituri, cașcaval, portocale, migdale și stafide”. S-a băut vin Bordeaux roșu, vin alb de Drăgășani și șampanie.
Paște regal cu nouă persoane în jurul mesei
Potrivit d-nei Ștefania Ciubotaru (autoarea unei documentate cărți intitulate Viața cotidiană la Curtea Regală a României), pe timpul regelui Mihai “masa și alimentația s-a pliat pe aceleași coordonate ca și la curtea tatălui și bunicului său”. În anul 1942, familia regală a oferit, de Paști, un dejun regal. A fost un dejun restrâns la care au participat doar nouă persoane.
Meniul a fost compus din ouă de Paște, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască și fructe. La cină s-au servit ouă roșii, supă țărănească, șalău rece, sos de maioneză, pască și fructe. Tot cu ocazia Paștelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldovenești, friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie și cafea iar, la cină, un borș de miel, miel pane cu cartofi, salată și pască. După cum vedeți, masa suitei era mult mai bogată decât austera masă a regelui.
