Cei mai mulți oameni sunt de acord că extremele se atrag. Experții în relații au scris cărți pornind de la această ipoteză. Oamenii care sunt în căutarea partenerului ideal le-au citit și le-au crezut. Doar că dragostea nu este asemănătoarea cu polii magneților.
Cartea „Mituri minunate despre relațiile intime: Întâlniri, Sex și Căsătorie" sugerează că oamenii tind să fie atrași de cei care le seamănă, nu de cei care sunt foarte diferiți. Oamenii de știință au venit cu trei ipoteze - și anume ipoteza homogamiei, ipoteza heterogamiei și ipoteza complementarității. Ei au ajuns la concluzia că homogamia este varianta câștigătoare.
Din anul 1950, cercetătorii sociali ai efectuat peste 240 de studii pentru a determina dacă similitudinea de atitudine, personalitate, interese externe, valorile și alte caracteristici duc la atracție. Mai apoi, în 2012, psihologii Matthew Montoya și Robert Horton au examinat rezultatele combinate ale acestor studii și au descoperit o asociere incontestabilă între a fi similar și a fi interesat de o altă persoană.
Există dovezi clare că trebuie să fii cât de cât asemănător cu partenerul pentru a exista atracție și, ulterior, înțelegere. Nu trebuie să fiți identici, nici nu este posibil, dar ajută să aveți interese comune și reacții asemănătoare.
Toate aceste lucruri nu înseamnă că opusurile nu se atrag. Întrebarea este dacă oamenii caută în mod natural parteneri complementari sau dacă acest lucru este popularizat de filme. Se pare că totul este ficțiune, realitatea fiind diferită.
