Astfel, parlamentarii care și-au angajat rudele în birourile parlamentare până în anul 2013 se află în conflict de interese, potrivit deciziei CCR.
"S-a admis obiecția de neconstituționalitate privind Legea de modificare a statutului deputaților și senatorilor, cu majoritate de voturi, legea a fost declarată neconstituțională în integralitatea ei", a declarat, marți, judecătorul CCR Daniel Morar.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, sesizarea a fost formulată de 99 de deputați și avea ca obiect controlul de constituționalitate al dispozițiilor Legii pentru interpretarea art.38 alin.(11) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.
Legea contestată prevedea, printre altele, că nu se aplică retroactiv și nu produc efecte juridice pentru actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite de deputați sau senatori înainte de intrarea în vigoare a modificărilor la Statut care incriminau conflictul de interese.
"Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite de deputați sau senatori înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 38 alin. (11) din Legea nr.96/2006 nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea nr.96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea nr. 219/2013 nu a existat nicio restricție cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputații sau senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora", mai prevedea legea declarată neconstituțională.
Actul normativ mai stabilea că interdicțiile privind angajarea rudelor la birourile parlamentare au intrat în vigoare și produc efecte juridice doar începând de la data de 21 august 2013.
"În urma deliberării, cu majoritate de voturi, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că Legea pentru interpretarea art.38 alin.(11) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor este neconstituțională în integralitatea sa. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului", se mai arată în comunicatul CCR.
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat la începutul lunii octombrie să ia o decizie cu privire la proiectul de lege prin care este dezincriminat conflictul de interese pentru parlamentarii care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de anul 2013.
"Au apărut noi aspecte ce trebuie luate în considerare privind problema legii de interpretare a statutuluideputaților", a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, după amânarea din 4 octombrie.
99 de parlamentari PSD, UDMR, ai minorităţilor şi un liberal au contestat, la CCR, proiectul de lege privind dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rude la cabinetele parlamentare înainte de 2013, iniţiat chiar de PSD şi UDMR, pe motiv că se suprapune atribuţiilor ICCJ şi reprezintă o "amnistie".
Potrivit sesizării, doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie interpretează şi se ocupă de aplicarea unitară a legii, astfel încât legea de interpretare adoptată de Parlament "ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ICCJ şi Justiţie, încălcându-se dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţia României".
Semnatarii sesizării atrag atenţia şi că acest proiect are "efecte retroactive" şi reprezintă chiar "o subtilă dezincriminare retroactivă, o amnistie".
Potrivit iniţiatorilor, sesizarea a fost făcută pentru ca parlamentarii să se asigure că interpretarea lor cu privire la angajarea rudelor la cabinete este corectă.
Legea a fost depusă de PSD pentru a-i exonera pe deputaţii şi senatorii care şi-au angajat rude la birourile parlamentare pe motiv că în Statut această interdicţie a fost introdusă abia în 2013, deşi parlamentarii erau condamnaţi pentru aceste fapte prin Codul penal, prin prevederi care au existat şi înainte de 2013 şi care sunt în vigoare şi în prezent privind conflictul de interese.
Aproximativ 50 de actuali şi foşti parlamentari şi-au angajat rude la cabinetele parlamentare, unii dintre aceştia înainte de 2013, printre ei aflându-se şi cei 5 deputaţi care au solicitat interpretarea legii în favoarea lor.
