Forțele armate ruse au utilizat bombe cu dispersie (interzise de legislația internațională - n.r.) de cel puțin 24 de ori împotriva unor zona populate în Ucraina, în cele cinci săptămâni care s-au scurs de la începutul invaziei, a denunțat, miercuri, Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet.
Mai mult decât atât, oficialul a precizat, într-un discurs susținut în fața Consiliului pentru drepturile omului al Națiunilor Unite, că au fost comise atacuri "fără discernământ "împotriva spitalelor, școlilor și altor infrastructuri, ceea ce este "interzis prin dreptul național umanitar și ar putea constitui crime de război", relatează Agerpres.
Convenția privind munițiile cu dispersie, în vigoare din 2010, interzice utilizarea, dezvoltarea, fabricarea și achiziționarea acestui tip de armă din cauza impactului său nediscriminatoriu asupra civililor, deși țări precum Rusia, SUA sau China nu au ratificat-o încă.
Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului investighează, de asemenea, plângerile privind utilizarea unor astfel de arme și de către armata Ucrainei, țară care nici ea nu a aderat la convenția respectivă.
"Utilizarea în continuare a unor arme explozive cu impact extins în zonele populate ale Ucrainei provoacă o imensă îngrijorare", a subliniat fostul președinte chilian, care a subliniat că biroul său a confirmat moartea a cel puțin 1.189 de civili în conflict (inclusiv 108 copii).
"Cifra reală este cu siguranță mult mai mare, întrucât în locuri de confruntare intensă, precum Mariupol și Volnovaha, este foarte greu să avem o imagine completă a situației", a arătat oficialul ONU.
"Populația ucraineană pe ansamblu trăiește un coșmar în care milioane de oameni au fost forțați să-și părăsească locuințele, să se ascundă în subsoluri și adăposturi antiaeriene, în timp ce orașele lor sunt atacate și distruse", a mai spus Bachelet.
Biroul său a efectuat verificări cu privire la 77 de atacuri asupra unor instituții medicale, între care 50 de spitale, și a constatat o creștere semnificativă a ratei mortalității în rândul civililor în orașele aflate sub asediu, "probabil din cauza întreruperii serviciilor medicale, cuplată cu privațiunile și stresul războiului".
Sunt investigate, totodată, acuzații de strămutare forțată a civililor din orașul asediat Mariupol în Rusia sau în teritorii controlate de forțele proruse.
Oficialul ONU și-a exprimat "profunda îngrijorare" în legătură cu relele tratamente la care par să fie expuși prizonierii de război de ambele părți, după cum arată unele videoclipuri publicate pe internet și alte surse deschise. Mai exact, vorbim despre plângeri legate de violență sexuală în cursul conflictului, inclusiv violuri.
Michelle Bachelet a atras atenția asupra faptului că șapte jurnaliști care acopereau mediatic războiul în Ucraina au murit, în timp ce 22 de reporteri și activiști pentru drepturile omului sunt dați dispăruți.
Ea a denunțat, în discursul ținut, amplificarea rusofobiei în diverse țări, subliniind totodată că în Ucraina "civilii trebuie protejați, iar celor care doresc să plece să li se permită trecere liberă", în timp ce prizonierii de război "trebuie tratați cu demnitate și respect".
"Îndemn Federația Rusă să dea curs apelului ferm al Adunării Generale a ONU și al Consiliului pentru Drepturile Omului și să își retragă imediat trupele de pe teritoriul ucrainean", a reiterat înaltul comisar.
