În Transilvania, aflată sub dominația străină, au fost transplantate practicile vânătorii de vrăjitoare. O principes din secolul 17 credea că toate muștele sunt “vrăjitoare” venite să o spioneze.
Procesele contra vrăjitoarelor au început o dată cu „istoria modernă", deci în secolul al XVI-lea, după descoperirea Americii și după Reformă.
Fenomenul a bântuit în țările catolice și protestante, fiind necunoscut în cele în cele ortodoxe sau în cele mahomedane. În Transilvania, procesele vrăjitoarelor au fost mai frecvente în timpul lui Mihai Apafi I (1632-1690). În Transilvania au avut loc aproximativ 500 de procese și execuții de vrăjitoare în Evul Mediu.
Dacă recolta era proastă, dacă ploua prea mult sau prea puțin, dacă o vacă nu dădea lapte, dacă murea un porc vina o purtau „vrăjitoarele".
Dacă un felcer nepriceput nu putea împiedica moartea unui bolnav, spunea că suferise de „morbus maleficialis", adică de o boală cauzată de vrăjitoare. Se spunea că din împerecherea rușinoasă a femeilor cu diavolii se nășteau urmași.
Copilul unei vrăjitoare era sămânța dracului. Toate acestea și încă multe altele erau „dovedite" prin mărturisirile smulse vrăjitoarelor la interogatoriile chinuitoare luate prin schingiuire. Întregul avut al „vrăjitoarelor" revenea atunci Inchiziției.
Cu cât erau prinși mai mulți eretici, cu atât mai mulți bani se scurgeau spre tribunalele Inchiziției.
Vânătoarea vrăjitoarelor în Transilvania
Și în Transilvania, aflată sub dominația străină, au fost transplantate practicile vânătorii de vrăjitoare. În secolul al XVII-lea au fost executate ca "vrăjitoare" 25 de femei nevinovate numai în împrejurimile orașului Rupea, potrivit Adevarul.ro.
Carol Gollner, autorul unui articol din “Magazin istoric” spune că și în nebunia soției principelui Mihai Apafi I al Transilvaniei s-a văzut opera “vrăjitoarelor”.
Când principesa intra într-o cameră, lacheii trebuiau să alunge toate muștele, pe care ea le lua drept “vrăjitoare”.
Dacă mai vedea totuși o muscă pe masă, se schimbau imediat tacâmurile. Numeroase femei au fost interogate și schingiuite, silite să mărturisească în chinuri că se transformaseră în muște, pentru a o speria pe principesă. O dată “dovedită” vina, au fost arse pe rug.
