Numeroasele măsuri de politică fiscală luate de guvernele României de la începutul crizei au arătat lipsa unei strategii coerente în acest domeniu și au creat sărăcie, potrivit unui studiu întocmit de avocatul Gabriel Biriș, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Studiul este un inventar al măsurilor de politică fiscală de la începutul crizei.
"Toți au avut un singur tip de abordare: acela de a mări impozite și taxe, de a agresa mediul de afaceri, agresiune care ne-a dus până la urmă în situația în care suntem acum", a declarat Biriș citat de Mediafax.
Inventarul nu conține toate modificările de formă sau care țin de modul de declarare a unor impozite și taxe, ci doar modificările aduse de Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, care au avut un impact direct în modul de calcul și plată al impozitelor de către contribuabili.
Nu au fost incluse în inventar taxele pe resursele minerale, modificarea redevențelor pentru resurse minerale sau taxa de primă înmatriculare/mediu pentru autoturisme.
"Mediul de afaceri are ca problemă esențială predictibilitatea. Atât timp cât lucrurile nu sunt predictibile, nu poți să funcționezi, nu poți să-ți faci business plan când dintr-un moment în altul mai ai o ordonanță de urgență care schimbă regulile jocului", a declarat, la rândul său, Florin Pogonaru, președintele asociației.
El a arătat că prima concluzie în urma analizei celor 155 de modificări a arătat că acestea au generat sărăcie "în mod masiv". Totodată, autoritățile au arătat că nu au o filosofie fiscală care să poată fi contrapusă solicitărilor de austeritate venite din partea instituțiilor financiare internaționale.
"Dacă am avea o filosofie fiscală care să spună că prin fiscalitate stimulăm ceea ce vrem să dezvoltăm și penalizăm ceea ce credem că afectează creșterea economică, probabil că altfel am negocia cu instituțiile internaționale", a punctat Pogonaru.
La rândul său, secretarul general al asociației, Cristian Pârvan, a afirmat că fiscalitatea în România nu poate folosi exclusiv la asigurarea de venituri la bugetul statului.
"Fiscalitatea în România nu este un instrument, așa cum s-a spus, gândit, asumat, coerent, care să poată fi înțeles de mediul de afaceri, care să-și adapteze afacerile funcție de prioritățile fiscale ale Guvernului, și reprezintă doar momente în care câte o idee iese afară în mod triumfal", a spus el.
În ciuda numărului uriaș de modificări aduse legislației de guvernele Boc și Ponta, marile probleme ale fiscalității românești, precum evaziunea în domeniul TVA și cel al accizelor sau munca la negru, au rămas nerezolvate, arată AOAR.
Totodată, nu au fost reformate impozitele pe proprietate, iar măsurile de susținere a pieței auto și de înnoire a parcului auto național au contribuit la prăbușirea pieței și nu la creșterea ei.
În plus, nici creșterea impozitelor și taxelor, introducerea de noi taxe sau "agresivitatea crescută" a controalelor fiscale din ultima perioadă nu au îmbunătățit situația, ANAF abandonându-și complet rolul de îndrumare a contribuabilului.
Potrivit AOAR, în topul măsurilor negative se regăsesc creșterea TVA, impozitul pe construcții, introducerea penalităților de întârziere, modificarea cursului la care se calculează acciza și impozitul minim.
În schimb, primele cinci măsuri pozitive din această perioadă au fost exceptarea de la impozitul pe câștiguri de capital, modificarea tratamentului rezervelor din reevaluare, introducerea în Codul Fiscal a contribuțiilor sociale obligatorii, reglementarea cu privire la contribuabilii inactivi și taxarea inversă la cereale.
Președintele AOAR a spus că o veste bună este faptul că, în cadrul întâlnirilor cu premierul Victor Ponta și ministrul Finanțelor, asociația a primit promisiunea că în acest an nu vor avea loc modificări de fiscalitate în afara scăderii CAS.
