Intrarea României în zona Schengen a fost din nou eșuată, iar în anul viitor se estimează că șansele de a adera sunt aproape nule. Aceasta este concluzia eurodeputatului Eugen Tomac, exprimată într-o postare pe Facebook, în care acuză statul român și reprezentanții săi de greșeli grave. Prioritatea pentru statele membre în perioada următoare o reprezintă alegerile europarlamentare și apoi alegerea unei noi Comisii Europene, ceea ce face mai dificilă obținerea aderării României la Schengen.
Eurodeputatul din grupul Partidului Popular European din Parlamentul European (PE) reamintește că pe ordinea de zi provizorie de pe 17 noiembrie a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) figura un posibil vot privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, care lipsește din documentul final adoptat pe 1 decembrie.
În ordinea de zi adoptată pe 1 decembrie figurează la activități nelegislative punctul "Decizie a Consiliului privind aplicarea deplină a prevederilor acquis-ului Schengen în România și Bulgaria" cu mențiunea "state of play", respectiv discutarea stadiului în care se află dosarul.
"După votul umilitor dat anul trecut pe 8 decembrie, toți decidenții - Președinte, liderii PSD și PNL, conducătorii de atunci și de azi ai guvernului - au susținut cu tărie că România va intra sigur în Schengen în 2023. Iată că se încheie anul cu ultimul Consiliu JAI și observăm că România, cu cei 20 de milioane de cetățeni români, este încă în afara frontierelor UE", afirmă Tomac în postarea sa.
Femeie înjunghiată de soț în incinta Primăriei Belcești. Cei doi se aflau în procedură de divorț
Eurodeputatul susține că statul român a făcut cel puțin trei greșeli în 2023, evitând să întreprindă acțiuni care ar fi putut netezi drumul către aderarea la Schengen a României.
În primul rând, susține Tomac, "Guvernul României trebuia să dea în judecată Consiliul Uniunii Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene". Eurodeputatul din grupul PPE este inițiatorul unei acțiuni în nume propriu la CJUE împotriva Consiliului UE după decizia Consiliului JAI de anul trecut.
Apoi, afirmă el, România și Bulgaria trebuiau să aibă o abordare comună în negocierile cu toate statele.
"Am mers pe strategii diferite în condițiile în care votul se dă la pachet pentru ambele state. De aceea, votul Olandei împotriva Bulgariei este automat și împotriva noastră. Miniștrii de interne din ambele state trebuiau să aibă o strategie comună și să acționeze unitar. Lipsa de coordonare în cele mai mici detalii i-a permis lui Nehammer (cancelarul Austriei, Karl Nehammer) să fie și mai radical în poziția absurdă împotriva României", consideră Tomac.
În al treilea rând, el îl acuză pe președintele Klaus Iohannis că a fost "complet absent".
Ultimul tun al lui Cherecheș împreună cu finul său: Contract uriaș pentru deszăpezire, 11.500 de euro pe kilometru curățat
"Șeful statului avea cel mai eficient instrument cu care putea schimba evoluția acestui dosar de interes major pentru România. Este membru în Consiliul European, acolo unde trebuia să impună pe ordinea de zi acest subiect. Extinderea spațiului Schengen nu mai este demult un subiect bilateral, ci o problemă europeană", a mai afirmat el.
El susține că "președintele (Traian) Băsescu a reușit în 2012 să obțină o decizie a Consiliului European, iar România a avut un calendar de intrare în etape în spațiul Schengen în cursul anului 2012", dar acesta a fost anulat "din cauza loviturii de stat dată de PSD și PNL".
"Din păcate, am ratat din nou în acest an intrarea în Schengen, iar anul viitor nu există aproape nicio șansă, deoarece prioritatea pentru statele membre sunt alegerile europarlamentare și apoi alegerea unei noi Comisii Europene. Cel mai probabil, contextul favorabil pentru a obține o decizie politică unanimă se va putea realiza în 2025, pe timpul președinției poloneze a Uniunii Europene", a mai afirmat eurodeputatul.
Românii nu vor simți creșterile salariale din cauza scumpirilor. Noile prețuri de la raft vor face ravagii în portofele
