O lună pierdută în lupta cu noul coronavirus! Informații VITALE, ascunse de China - Raport Associated Press

O lună pierdută în lupta cu noul coronavirus! Informații VITALE, ascunse de China - Raport Associated Press
Cel puțin o lună a fost pierdută de omenire în lupta cu noul coronavirus! Asta a dezvăluit Associated Press într-un amplu material despre cum a tergiversat China prezentarea primelor informații, vitale, despre SARS-CoV-2. Autoritățile chineze au așteptat cel puțin două săptămâni după ce experții au decodificat genomul noului coronavirus, pentru a transmite Organizației Mondiale a Sănătății și, ulterior, altor țări detalii-cheie despre acesta, arată raportul Associated Press.
Associated Press a prezentat, marți, intr-un amplu material, ce s-a întâmplat în perioada dintre descoperirea genomului viral SARS-CoV-2 și momentul publicării informațiilor complete de către statul chinez. Deși cursa pentru identificarea hărții genetice a noului coronavirus a început anul trecut în luna decembrie și au fost obținute repede rezultate, acestea au fost comunicate destul de târziu.
„Autoritățile sanitare au prezentat genomul după ce un laborator chinez a publicat informații înainte pe un site, la 11 ianuarie. China a întârziat însă pentru cel puțin două săptămâni pentru a oferi Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) detaliile de care avea nevoie”, scrie AP.
Materialul Associated Press se bazează pe note interne, e-mail-uri și zeci de interviuri.
Înregistrările obținute de AP arată că oficialii OMS erau îngrijorați că Beijingul nu împărtășește suficiente informații pentru a putea fi apreciat riscul reprezentat de SARS-CoV-2 și că OMS a fost “ținută, în mare parte, în întuneric”. AP susține că oficialii OMS au dorit să obțină informații suplimentare fără a înfuria autoritățile chineze .
De când a fost decodificat virusul, la 2 ianuarie 2020, și până când Organizația Mondială a Sănătății a declarat urgență globală, pe 30 ianuarie, numărul infecțiilor a crescut de aproape 200 de ori, potrivit datelor Centrului pentru controlul și prevenirea bolilor din China.
În timpul crizei globale Organizația Mondială a Sănătății a fost aspru criticată.
SUA, prin președintele Donald Trump, au anunțat, vineri, că încetează colaborarea cu organizația Națiunilor Unite.
SUA au acuzat OMS că a luat partea Chinei și a ascuns dimensiunea enormă a pandemiei. În replica, președintele chinez Xi Jinping a spus că Beijingul a oferit mereu informații OMS și lumii în timp util.
La nivel mondial, de la depistarea noului coronavirus în China, la sfârșitul anului 2019, au fost înregistrate peste 6,3 milioane de infecții și peste 375 de mii de decese, până marți, 2 iunie 2020.
Cronologia tergiversării prezentării rezultatelor SARS-CoV-2 de către China, prezentată de Associated Press:
„DECEMBRIE 2019
Până la 27 decembrie, un laborator Vision Medicals a reușit să identifice asemănări între genomul noului coronavirus și cel al agentului patogen responsabil de epidemia SARS. Laboratorul a prezentat informațiile și oficialilor din Wuhan și Academiei Chineze de Științe Medicale, potrivit publicației chineze financiare Caixin și confirmării independente Associated Press.
Pe 30 decembrie, oficialii din domeniul sănătății din Wuhan au emis avertizări interne legate de o pneumonie neobișnuită. În aceeași zi, expertul Shi Zhengli de la Institutul de Virologie din Wuhan, cel care a identificat originea virusului SARS într-o peșteră cu lilieci, a fost alertat pe tema apariției unei noi boli, potrivit unui interviu acordat Scientific American. Aflat la o conferință în Shanghai, Shi ar fi luat primul tren spre Wuhan.
Pe 31 decembrie, și directorul chinez CDC, Gao Fu, a trimis o echipă de experți la Wuhan. Și, tot pe 31 decembrie, OMS ar fi aflat despre primele cazuri de coronavirus de pe o platformă open-source care cercetează informații despre focare, mai scrie Associated Press.
IANUARIE 2020
OMS a solicitat oficial mai multe informații de pe 1 ianuarie. China a raportat abia două zile mai târziu că au fost 44 de cazuri și că nu au existat decese. Până la 2 ianuarie, expertul Shi de la Institutul de Virologie din Wuhan a decodificat întregul genom al virusului, potrivit unei notificări postate ulterior pe site-ul institutului.
Associated Press notează că oamenii de știință sunt de acord că cercetătorii chinezi au detectat și secvențiat agentul patogen atunci necunoscut cu o viteză uimitoare. Virologii chinezi au demonstrat în doar câteva zile că ne confruntăm cu un coronavirus nemaivăzut înainte. Ulterior, Tedros Adhanom, directorul general al OMS, a spus că Beijingul a stabilit „un nou standard pentru răspunsul la focar”. Totuși, nu a avut loc și împărtășirea informațiilor dinspre China spre restul lumii.
Pe 3 ianuarie, Comisia Națională de Sănătate di nChina a emis un aviz confidențial prin care laboratoarele care dețin probe ale virusului să distrugă eșantioanele sau să le trimită la institute pentru păstrare. le desemnate pentru păstrarea lor. Anunțul, menționat pentru prima dată de piublicatia financiara Caixin, a interzis și publicarea datelor despre virus fără aprobarea Guvernului de la Beijing. Ordinul a interzis laboratorului unde Shi a condus cercetarea să prezinte secvența genetică descoperită sau să avertizeze asupra potențialului pericol.
„În cazul în care comunitatea virologilor ar fi funcționat cu mai multă autonomie... publicul ar fi fost informat despre riscul letal al noului coronavirus cu mult mai devreme”, au comentat Edward Gu, profesor la Universitatea Zhejiang, și Li Lantian, doctorand la Universitatea Northwestern, într-o lucrare de analiză a focarului COVID-19 publicată în luna martie.
Până la 3 ianuarie, CDC-ul chinez a secvențiat în mod independent virusul, conform datelor interne analizate de Associated Press. A doua zi, OMS a raportat pe Twitter că au fost demarate investigații în cazul unor cazuri neobișnuite de pneumonie în Wuhan și a spus că va împărtăși „mai multe detalii pe măsură ce acestea apar”.
Chiar după miezul nopții, pe 5 ianuarie, un al treilea laborator guvernamental desemnat, al Academiei Chineze de Științe Medicale, a decodat secvența și a prezentat un raport, convocând toate autoritățile și specialiștii pentru a obține rezultate în timp record, potrivit unui interviu acordat presei de stat. Oficialii chinezi nu au anuntat nimic. Timp de aproape două săptămâni, Wuhan nu a raportat nicio infecție nouă, medicii care au avertizat despre cazurile suspecte fiind atentionati de oficialitatile chineze. Între timp, cercetătorii au descoperit că noul coronavirus folosea o proteină distinctă de vârf pentru a se lega de celulele umane. Proteina neobișnuită și lipsa de cazuri noi i-au facut pe unii cercetători chinezi CDC să creadă că virusul nu s-ar putea răspândi cu ușurință între oameni.
Pe 5 ianuarie, un alt centru din China a identificat secvența genetică a coronavirusului . Virologul Zhang Yongzhen a avertizat că noul virus este similar cu SARS și, cel mai probabil, infecțios. În aceeași zi, OMS a spus că, pe baza informațiilor preliminare din China, nu există nicio dovadă de transmitere semnificativă între oameni și nu a recomandat nicio măsură specifică pentru călători.
În schimb, pe 6 ianuarie, CDC-ul chinez a ridicat nivelul de urgență la al doilea maxim. Însă nivelul crescut de urgență a fost păstrat secret, chiar și față de mai mulți dintre membrii propriului personal.
Până pe 7 ianuarie, o altă echipă de la Universitatea Wuhan a secvențiat agentul patogen și a confirmat modelul lui Shi, astfel că era vorba de un nou tip de coronavirus. Datele nu au fost publicate insă din cauza CDC chinez, care le-a contestat.
Pe 8 ianuarie, Wall Street Journal a anunțat că oamenii de știință au identificat un nou coronavirus în eșantioane de la pacienți cu pneumonie din Wuhan. Tehnicianul laboratorului a declarat pentru Associated Press că era pentru prima dată când aflau despre descoperirea virusului, din publicația respectivă. Dr. Tom Grein a declarat că OMS a fost pus într-o lumină „extrem de proastă” după această dezvăluire. Autoritățile chineze din domeniul sănătății nu au publicat nici atunci informații esențiale complete despre contagiozitatea bolii. Până la acea vreme, în toată regiunea apăreau deja numeroase cazuri suspecte.
Pe 9 ianuarie, un bărbat în vârstă de 61 de ani care contractase coronavirusul a murit în Wuhan. A fost primul deces provocat de COVID-19 cunoscut. Cazul însă nu a fost făcut public până pe 11 ianuarie.
Pe 11 ianuarie, o echipă condusă de Dr. Zhang, de la Centrul Clinic de Sănătate Publică din Shanghai, a publicat în sfârșit o secvență a coronavirusului pe site-ul virologic.org, platformă folosită de cercetători pentru discuții despre agenți patogeni. CDC a inchis laboratorul medicului o zi mai târziu. Ulterior, CDC-ul chinez, Institutul de Virologie din Wuhan și Academia Chineză de Științe Medicale s-au grăbit să-și publice rezultatele, pentru a aduna datele despre pacienți și a le trimite pentu aprobare la Comisia Națională de Sănătate.
Pe 12 ianuarie, cele trei laboratoare din China au publicat în sfârșit secvențele genetice pe GISAID, platformă pentru oamenii de știință.
Trecuseră mai bine de două săptămâni de când Vision Medicals decodase o secvență parțială și mai mult de o săptămână de când cele trei laboratoare guvernamentale aveau toate secventele complete. Aproximativ 600 de persoane au fost infectate în această perioada.
Pe 13 ianuarie, OMS a anunțat că în Thailanda a fost depistat un caz confirmat de coronavirus.
A doua zi, pe 14 ianuarie, într-o teleconferință confidențială, oficialul chinez din domeniul sănătății a ordonat țării să se pregătească pentru o pandemie, numind focarul „cea mai severă provocare de la SARS, în 2003”. Personalul medical din toată țara a început procedurile de screening, izolare și testare, scrie Associated Press. În același timp, oficialii chinezi susțineau că șansele de transmitere de la om la om a coronavirusului sunt foarte scăzute.
Pe 20 ianuarie, liderul unei echipe de experți care s-a întors din Wuhan, renumitul medic infecționist Zhong Nanshan, a declarat public, pentru prima dată, că noul virus se răspândește între oameni. Președintele chinez Xi Jinping a cerut atunci „publicarea la timp a informațiilor despre epidemii și aprofundarea cooperării internaționale”, mai notează AP. În aceeași zi, OMS a trimis o echipă restrânsă la Wuhan, pentru două zile, iar pe 22 ianuarie, a convocat un comitet independent pentru a stabili dacă va declara urgență internațională pentru sănătate. Oficialii chinezi au impus cea mai mare carantină din istoria țării în Wuhan.
Pe 23 ianuarie, șeful OMS a descris public răspândirea noului coronavirus în China drept „limitată”. După aproape o saptamana, șeful OMS alături de un grup de experți de top merge la Beijing pentru a se întâlni cu președintele Xi și cu alți înalți oficiali chinezi. Într-o informare de presă din 29 ianuarie, Tedros a adus laude Chinei, numind eforturile autorităților drept „incredibile”.
O zi mai tarziu, pe 30 ianuarie, Coronavirusul a fost declarat de OMS Urgență internațională pentru sănătate”, încheie AP cronologia celor 35 de zile de amânare a primelor măsuri luate în lupta cu noul coronavirus, din cauza tergiversării Chinei de a publica informații despre pericolul noului coronavirus și, implicit, a întârzierii declanșării urgenței sanitare la nivel mondial.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























