Noul șef ANP, anunț despre negocieri pentru construirea unor noi clădiri în actualele penitenciare

Director general interimar al ANP din 1 august, Marius Vulpe susține că sunt purtate negocieri cu parteneri norvegieni pentru ridicarea, cu fondurile acestora din urmă, de noi clădiri în actualele închisori din țară, acolo unde sunt identificate posibilități, șapte penitenciare fiind înscrise deja pe listă. Demersul vine ca soluție temporară la supraaglomerarea din închisori, în acest sens fiind începute identificările în teren.

În primul său interviu de când a preluat conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, Marius Vulpe a vorbit, pentru agenția de presă MEDIAFAX, și despre lipsa de motivație a medicilor care ar trebui să vină să lucreze în sistemul penitenciar, în prezent fiind doar 139 de doctori la nu mai puțin de 30.000 de deținuți.

De asemenea, șeful ANP consideră ca fiind o problemă și "migrația foarte mare" a deținuților, considerând-o, în unele situații, "cauza existenței insectelor" în celule. Marius Vulpe consideră că nu sunt suficiente posibilitățile de lucru în închisoare și spune că sistemul "a avut o problemă" în cazul așa-zișilor deținuți-scriitori.

Reporter : Ați fost pus în funcția de director în plin protest al deținuților, protest care a debutat la Penitenciarul Iași, pe care dumneavostră îl conduceați. În aceea perioadă, au fost voci care au spus că sunteți, citez, un personaj “controversat” și că deținuții de la Iași au reclamat purtare abuzivă din partea conducerii. Cum răspundeți la asta?

Marius Vulpe : Am fost numit în aceea perioadă, din fericire, am gestionat cât s-a putut de bine acel incident. Din nefericire, deținuții nu au motivat comportamentul abuziv, însă eu știu ce nemulțumiri aveau. Referitor la liberările condiționate din penitenciar. Acelea nu se datorează abuzurilor comisiei de acolo care de altfel sunt prezidate de către un magistrat, judecătorul de supraveghere. Nu este exclusiv la îndemâna unui director să hotărască dacă un deținut poate fi propus sau nu pentru liberare condiționată, pentru că nici nu hotărăște comisia din penitenciar, ci doar face o propunere, urmând ulterior două căi de atac în instanță. Controversa a mai venit de la faptul că am cerut, am impus reguli stricte în penitenciarul Iași și deținuții aveau nemulțumiri privind respectarea programului zilnic. Acesta nu era impus, este un program general național. Una dintre principalele lor nemulțumiri era supraaglomerarea din penitenciarul Iași, una reală. Nu pe toate spațiile de detenție, ci pe un pavilion care se cheamă A, de cazare, unde sunt circa 900 de deținuți, unde gradul de ocupare este de circa 300%. Aici le-am explicat de nenumărate ori deținuților că transferul din acel penitenciar nu este atributul exclusiv al penitenciarului Iași.

Reporter : Ce s-a greșit în modul în care a fost condusă instituția?

Marius Vulpe : Probabil că vă referiți la perioada anterioară venirii mele aici. Nu cred că este ceva greșit în ce privește Administrația Națională a Penitenciarelor pentru că aproape toate revendicările deținuților, nemulțumirile lor, sunt generate de insuficiența resurselor. Atât umane, ne referim aici la angajați, fie resurselor financiare care în ultimă instanță trebuiau să genereze condiții mai bune de detenție sau creerea de noi spații.Eu am văzut, după venirea în ANP, materialele întocmite, solicitările anterioare, planurile anterioare, care au creat noi spații de detenție, însă nu s-a reușit. Este un deficit foarte mare de locuri de detenție, asta generează cele mai mari probleme și nemulțumiri. Nu vreau să cataloghez eu dacă s-a greșit sau nu ceva. Doresc să preiau ce s-a făcut bun, demersurile să le promovăm către ordonatorul de credit, Ministerul de Finanțe, și să încercăm să ajungem acolo unde ar trebui cu condițiile de detenție.

Reporter : Care ar fi bugetul optim?

Marius Vulpe : În momentul de față, pentru buna funcționare a sistemului penitenciar, este unul optim. Însă, dacă luăm în calcul ultimii cinci ani, a plecat în 2012 de la circa 832.000.000 de lei, astăzi el este de 1.269.000.000 de lei, doar din subvenție pentru că bugetul penitenciarelor este cuprins din două componente, are două surse- subvenția de la stat și veniturile proprii. Nu este îndestulător. Solicitarea anterioară a fost de de 1.310.000.000. Aici punem în calcul doar buna funcționare, mentenanța penitenciarelor, neluând în calcul investițiile. Asta ar însemna să facem noi locuri de deținere. La ora actuală este vorba de circa 9.000 de locuri necesare.

Reporter : Pe ce se duc cei mai mulți dintre acești bani? Ne puteți da procente?

Marius Vulpe : Primul titlu este titlu privind cheltuielile de personal, aici însemnând salarizarea și toate celelalte drepturi ale personalului. Nu am cifra acum în față, dar reprezintă circa 70% din bugetul instituției. Restul cheltuielilor se duc pe bunuri și servicii, tot ce ține de buna funcționare a penitenciarelor- hrana deținuților, curentul, transportul deținuților, transportul angajaților în misiuni, echipamentul deținuților, toate celelalte activități educative derulate cu ei, medicamentele, apa, canalizarea, îmbăierea, toate celalalte necesare unei bune funcționări a oricărei instituții.

Reporter : Din punctul de vedere al omului care lucrează pe funcție de conducere, de zece ani în ANP, care ar fi suma corectă?

Marius Vulpe : E greu să avansez acum o sumă corectă pentru că activitatea în sistemul penitenciar este una vie. Ce este astăzi nevoie, mâine nu mai este. Un simplu exemplu, luând în discuție penitenciarul Iași, avem astăzi o nevoie de eliberare a acelor spații și asta înseamnă transferul unor deținuți, câteva sute (nu se poate întâmpla acest lucru pentru că nu pot celalalte penitenciare prelua). Lucrul asta înseamnă amenajarea altor spații în alte penitenciare, transferul a 100-150 de deținuți în alte penitenciare. Sunt costuri care astăzi pot fi, iar poimâne nu mai sunt valabile. Vom vedea dacă planul de dezvoltare a sistemului, impus de către Ministerul Justiției în urma memorandumului semnat de către premier, dacă se va aplica, va genera costuri substanțiale privind construirea de noi penitenciare și identificarea de noi spații pentru cazarea deținuților. De acolo pleacă toate problemele. Dacă deținuții ar fi cazați conform prevederilor legale românești, cu siguranță și celelalte nemulțumiri ale lor ar fi mult reduse.

Reporter : Este necesară schimbarea priorităților când vine vorba de repartiția acestor fonduri?

Marius Vulpe : Așa este creionat orice buget al oricărei instituții publice, se începe cu cheltuielile de personal. Nu prioritatea lor ci, pe de o parte, suplimentarea acestui buget cu destinație clară crearea de noi spații de detenție. Dar trebuie să privim și din punct de vedere funcțional dacă la ora actuală sistemul penitenciar este capabil să cheltuiască acești bani și să-i pună în operă. Construirea unui penitenciar poate dura 5, 6 sau 7 ani , depinzând de multe alte elemente- constructor, proiectant, execuție în construcții. Eu nu cred că prioritizarea ar trebui modificată, ci doar căpătarea unei cadențe și a unei experințe în construirea de noi penitenciare pentru că România nu are astăzi o experință în acest domeniu, știut fiind faptul că în 26 de ani de când am pășit în democrație s-au construit doar două penitenciare noi, la Arad și la Giurgiu.

Reporter : Care este situația personalului medical din sistemul penitenciar?

Marius Vulpe : Anul acesta este un an deosebit în sensul că, începând de anul trecut și anul în curs, foarte mulți angajați ai sistemului penitenciar au îndeplinit condițiile legale și s-au pensionat. Situația nu este una dramatică, dar foarte dificilă. Avem foarte multe locuri vacante, foarte mulți medici s-au pensionat, au părăsit așa cum părăsesc și sistemul public din România, au ales să lucreze în străinătate. La data la care vorbim, din 1.141 de posturi în sectorul medical sunt 704 ocupate și 437 vacante. Ministerul și Administrația au alocat fonduri și alte resurse pentru ocuparea acestor posturi, au fost scoase la concurs, dar din cele 704 doar 139 sunt cu medici, restul de 543 cu asistenți medicali și 22 alte specialități. Deficitul acesta se datorează nu numai plecării, ci și faptului că în ultimii cinci ani nu au fost scoase posturi la concurs. Pe de altă parte, este motivație scăzută a medicilor de a veni în sistemul penitenciar pentru că și riscurile sunt pe măsură. Una e să lucrezi într-o policlinică sau într-un spital privat sau într-un spital public unde faci gărzi și beneficiile salariale sunt pe măsură, alta este să lucrezi în penitenciar unde sunt și bolnavi psihic, deținuți violenți, deținuți cu grad sporit de risc, frustrați, nemulțumiți, oameni cu potențial violent.

Citește mai multe pe mediafax.ro.