Noi amendamente la Legile Justiției: Ce modificări propune Șerban Nicolae

În forma actuală, articolul 16 al Legii privind Statutul magistraților prevede că durata pregătirii auditoritorilor de justiție (cei care urmează cursurile Institutului Național al Magistraturii pentru o carieră viitoare ca judecător sau procuror) este de doi ani, urmând ca, după primul an, cursanții să opteze între judecător și procuror.

Șerban Nicolae propune ca durata pregătirii la INM să fie prelungită la patru ani. ”După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică de câte șase luni la instanțe, parchete și penitenciare, din care câte două luni la nivel de judecătorie, tribunal și curte de apel și de câte trei luni la Oficiul Național al Registrului Comerțului, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, direcțiile generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și la forme de exercitare a profesiei de avocat, notar și executor judecătoresc”, prevede amendamentul senatorului PSD.

În ce privește numirile președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Șerban Nicolae susține ca, în continuare, președintele României să facă numirile la propunerea CSM, dar cu precizarea că șeful statului nu poate refuza numirea sau revocarea acestora.

De asemenea, Șerban Nicolae susține menținerea procedurii de desemnare a șefilor de Parchete, cu amendamentul că pragul vechimii necesare este ridicat de la 10 la 15 ani, iar judecătorii nu mai pot fi numiți în aceste posturi, ci doar procurorii.

Senatorul PSD propune și amendarea consistentă a articolului 96 din statut, cel care se referă la răspunderea statului și a magistraților pentru erorile judiciare. Forma actuală stipulează că răspunderea materială a statului nu înlătură răspunderea magistraților care și-au îndeplinit atribuțiile cu ”rea-credință sau gravă neglijență”.

Amendamentul lui Șerban Nicolae definește cele două noțiuni. ”Acționează cu rea-credință judecătorul sau procurorul care, în exercitarea funcției, prin încălcarea Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, a drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituția României, ori a normelor de drept material sau procesual, precum și prin erori judiciare, cu intenție, a vătămat un drept sau un interes legitim al unei persoane, determinând răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate. Acționează cu gravă neglijență judecătorul sau procurorul care nesocotește din culpă normele de drept material ori procesual, vătămând un drept sau un interes legitim al unei persoane și determinând răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate”, este textul propus spre adoptarea Comisiei speciale pentru legile justiției.

Pentru cazurile în care statul a trebuit să acorde despăgubiri unei persoane pentru o eroare judiciară, un amendament al senatorului impune Ministerului Finanțelor, sub sancțiune penală, să solicite acoperirea prejudiciului de către magistratul care a cauzat prejudiciul prin acțiunile sale.

Senatorul PSD Șerban Nicolae a mai depus un amendament la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară prin care ofițerilor sau agenților de poliție judiciară le este interzis să fie colaboratori sau angajați, sub acoperire sau nu, ai serviciilor secrete.

”Nu pot fi numiți ca ofițer sau agent de poliție judiciară, lucrători, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații, lucrători sau colaboratori ai acestora”, prevede amendamentul depus de Șerban Nicolae la articolul 66^1 al Legii de organizare judiciară.

La articolul 31, Șerban Nicolae propune ca, pe viitor, contestațiile la măsurile preventive (reținere, arest preventiv, arest la domiciliu, control judiciar) să nu mai fie soluționate de un singur judecător. ”Pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel, completul de judecată este format din 2 judecători”, se arată în amendamentul senatorului PSD.

În ce privește crearea unui parchet special pentru cercetarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, Șerban Nicolae propune ca cei maxim 20 de procurori care vor activa în cadrul aceste structuri să aibă o vechime ca procuror de cel puțin 18 ani.

”Pentru a fi numiți în cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o vechime de cel puțin 18 ani în funcția de procuror, cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel și o vechime de patru ani în acest grad, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă și să fi fost declarați admiși în urma concursului organizat de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii în acest scop”, se arată în amendamentul propus.

Sursa: Mediafax