MOTIVARE ICCJ: Faptele ministrului Ridzi, de o GRAVITATE EXTREMĂ după tentativa distrugerii probelor

Instanța supremă a redactat motivarea deciziei prin care Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupție, în dosarul manifestărilor organizate în 2009 de Ziua Națională a Tineretului.

În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecători - Iulian Dragomir, Rodica Cosma și Francesca Vasile - arată că faptele fostului demnitar și ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticorupție, dar și de cele rezultate pe parcursul cercetării judecătorești.

De asemenea, cei trei magistrați explică în detaliu de ce fostul ministru și ceilalți inculpați din dosar au fost condamnați la pedepse cu executare sau cu suspendare.

"Înalta Curte mai are în vedere că exercitarea abuzivă de către inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atribuțiilor de serviciu s-a materializat și în aceea că a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naționale a Tineretului pentru realizarea și difuzarea unor produse publicitare prin care și-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, care instituie în sarcina ordonatorilor de credite obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice și cu respectarea dispozițiilor legale", se arată în documentul instanței.

Judecătorii arată că faptele Monicăi Iacob Ridzi sunt de o "gravitate extremă" și descriu tabloul infracțional conturat la nivelul ministerului drept unul "dezolant".

"Înalta Curte mai are în vedere că în arhitectura traseului infracțional din speță se înscriu cu o egală gravitate extremă infracțiunile informatice săvârșite de inculpații Iacob-Ridzi Monica-Maria și Mărcuță Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză și care evidențiază de altfel persistența fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracțiunilor deja comise, sens în care din dispoziția acesteia, coinculpatul Mărcuță Marius-Mihail, temându-se ca acele probe datorită conținutului lor, îi pot incrimina a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meșină Dan Paul - specialist IT, pentru a șterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate și folosite ca probe de organele de urmărire penală (a se vedea în acest sens declarația martorului susmenționat dată sub prestare de jurământ în fața instanței de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracțional dezolant al activităților infracționale ce se comiteau în Ministerul Tineretului și Sportului chiar și după declanșarea scandalului public național cu referire la aceleași fapte)", notează cei trei judecători.

ICCJ mai arată în motivare că gravitatea faptelor este dată de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverența infracțională a inculpaților nominalizați, cât și de pluralitatea de infractori din dosar.

Judecătorii mai spun că au avut în vedere fiecare aspect circumstanțial ce ține de persoana celor inculpați în acest caz, precum informații apte să circumstanțieze persoana inculpaților, ca și nevoia de reeducare și posibilitatea lor de reinserție socială după executarea unei sancțiuni de drept penal, starea psiho-fizică a fiecăruia, particularitățile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpaților înainte și după săvârșirea infracțiunii, faptul că nu au antecedente penale, sunt căsătoriți, unii au copii, au studii universitare în diferite specialități, cu mențiunea că "evaluarea gravității faptelor infracționale trebuie analizată în legătură necesară cu vinovăția și atitudinea psihică față de faptele comise și urmările acestora".

"Or, din acest ultim punct de vedere, se reține că toți inculpații din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracțiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziția lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârșirea acelorași fapte și care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză (...) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc existența faptelor infracționale și săvârșirea cu vinovăție în forma intenției a acestora", se arată în motivare.

Fostul ministru al Tineretului și Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 28 ianuarie, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Națională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

Completul de judecată, format din președintele Iulian Dragomir și judecătorii Rodica Cosma și Francisca Vasile, a mai dispus, în cazul Monicăi Iacob Ridzi, și interzicerea unor drepturi timp de trei ani.