"În ipoteza în care cauza prezumată de încetare a procesului penal a făcut obiectul unei evaluări nemijlocite a instanţei, care a statuat neechivoc asupra inaplicabilităţii sale şi a dispus condamnarea inculpatului, hotărârea se bucură pe deplin de autoritate de lucru judecat, iar argumentele instanţei nu mai pot fi repuse în discuţie. Într-o atare situaţie, contestarea hotărârii tinde nu la înlăturarea viciului de procedură derivat din omisiunea de a examina incidenţa unui impediment procedural, ci la reevaluarea în substanţă a fundamentului faptic şi juridic al soluţiei în sine (error in judicando), pe calea unui apel deghizat", arată instanţa în motivarea deciziei de respingere ca inadmisibilă a contestaţiei în anulare formulată de Ioan Becali.
Judecătorul de caz arată, în documentul citat, că Ioan Becali şi-a bazat cererea de anulare a deciziei de condamnare la şase ani şi patru luni de închisoare pe faptul că bugetul statului nu a fost prejudiciat, dar şi pe faptul că aceleaşi sume de bani nu pot constitui, pe de o parte, produsul infracţiunilor de înşelăciune săvârşite în dauna FC Dinamo, iar, pe de altă parte, obiectul infracţiunii de evaziune fiscală.
"Sub un prim aspect, instanţa învestită în actuala contestaţie reţine, de principiu, că o contestaţie în anulare poate avea ca temei exclusiv nulitatea actelor de procedură efectuate (error in procedendo), nu şi greşita soluţionare a fondului cauzei (error in judicando). Aceasta înseamnă că numai hotărârile judecătoreşti definitive grefate pe încălcări, de o anumită gravitate, ale normelor de procedură pot face obiectul contestaţiei în anulare. (...) Prin urmare, interpretarea dată aspectelor de drept penal substanţial ori modul de evaluare a chestiunilor faptice, ambele existente într-o hotărâre penală definitivă, nu pot face obiectul contestaţiei în anulare", precizează Curtea de Apel în motivarea deciziei.
Contestaţia în anulare depusă de Ioan Becali a fost respinsă ca inadmisibilă, în 11 aprilie, de Curtea de Apel Bucureşti, hotărârea fiind definitivă.
Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri: când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate; când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; când hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; când şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; când instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
Contestaţia în anulare se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere.
Contestaţii în anulare la Curtea de Apel au depus şi Mihai Stoica, Cristian Borcea şi Victor Becali. În cazul primului dintre ei, instanţa a decis să admită în principiu contestaţia, în sensul că ea poate fi judecată de un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti, primul termen fiind în 23 mai. În cazul lui Borcea şi al lui Victor Becali, instanţa a decis că această cale de atac este inadmisibilă.
În dosarul transferurilor de jucători, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, în 4 martie, pe managerul general al FC Steaua Mihai Stoica la trei ani şi şase luni de închisoare, pe fostul acţionar al FC Dinamo Cristian Borcea la şase ani şi patru luni, pe fostul acţionarul majoritar al FC Rapid George Copos la trei ani şi opt luni, pe fostul impresar Ioan Becali la şase ani şi patru luni, pe impresarul Victor Becali la patru ani şi opt luni, pe fostul preşedintele al clubului Gloria Bistriţa Jean Pădureanu la trei ani şi patru luni, pe fostul fotbalist Gheorghe Popescu, care intenţiona să candideze la şefia Federaţiei Române de Fotbal, la trei ani, o lună şi zece zile, iar pe fostul acţionar al FC Dinamo şi U Craiova Gigi Neţoiu la trei ani şi patru luni de închisoare, toate pedepsele fiind cu executare.
