MOTIVARE Curtea de Apel: IOAN BECALI a făcut UN APEL DEGHIZAT, nu o contestație în anulare

"În ipoteza în care cauza prezumată de încetare a procesului penal a făcut obiectul unei evaluări nemijlocite a instanței, care a statuat neechivoc asupra inaplicabilității sale și a dispus condamnarea inculpatului, hotărârea se bucură pe deplin de autoritate de lucru judecat, iar argumentele instanței nu mai pot fi repuse în discuție. Într-o atare situație, contestarea hotărârii tinde nu la înlăturarea viciului de procedură derivat din omisiunea de a examina incidența unui impediment procedural, ci la reevaluarea în substanță a fundamentului faptic și juridic al soluției în sine (error in judicando), pe calea unui apel deghizat", arată instanța în motivarea deciziei de respingere ca inadmisibilă a contestației în anulare formulată de Ioan Becali.

Judecătorul de caz arată, în documentul citat, că Ioan Becali și-a bazat cererea de anulare a deciziei de condamnare la șase ani și patru luni de închisoare pe faptul că bugetul statului nu a fost prejudiciat, dar și pe faptul că aceleași sume de bani nu pot constitui, pe de o parte, produsul infracțiunilor de înșelăciune săvârșite în dauna FC Dinamo, iar, pe de altă parte, obiectul infracțiunii de evaziune fiscală.

"Sub un prim aspect, instanța învestită în actuala contestație reține, de principiu, că o contestație în anulare poate avea ca temei exclusiv nulitatea actelor de procedură efectuate (error in procedendo), nu și greșita soluționare a fondului cauzei (error in judicando). Aceasta înseamnă că numai hotărârile judecătorești definitive grefate pe încălcări, de o anumită gravitate, ale normelor de procedură pot face obiectul contestației în anulare. (...) Prin urmare, interpretarea dată aspectelor de drept penal substanțial ori modul de evaluare a chestiunilor faptice, ambele existente într-o hotărâre penală definitivă, nu pot face obiectul contestației în anulare", precizează Curtea de Apel în motivarea deciziei.

Contestația în anulare depusă de Ioan Becali a fost respinsă ca inadmisibilă, în 11 aprilie, de Curtea de Apel București, hotărârea fiind definitivă.

Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; când hotărârea a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; când ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.

Contestația în anulare se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere.

Contestații în anulare la Curtea de Apel au depus și Mihai Stoica, Cristian Borcea și Victor Becali. În cazul primului dintre ei, instanța a decis să admită în principiu contestația, în sensul că ea poate fi judecată de un judecător de la Curtea de Apel București, primul termen fiind în 23 mai. În cazul lui Borcea și al lui Victor Becali, instanța a decis că această cale de atac este inadmisibilă.

În dosarul transferurilor de jucători, Curtea de Apel București i-a condamnat, în 4 martie, pe managerul general al FC Steaua Mihai Stoica la trei ani și șase luni de închisoare, pe fostul acționar al FC Dinamo Cristian Borcea la șase ani și patru luni, pe fostul acționarul majoritar al FC Rapid George Copos la trei ani și opt luni, pe fostul impresar Ioan Becali la șase ani și patru luni, pe impresarul Victor Becali la patru ani și opt luni, pe fostul președintele al clubului Gloria Bistrița Jean Pădureanu la trei ani și patru luni, pe fostul fotbalist Gheorghe Popescu, care intenționa să candideze la șefia Federației Române de Fotbal, la trei ani, o lună și zece zile, iar pe fostul acționar al FC Dinamo și U Craiova Gigi Nețoiu la trei ani și patru luni de închisoare, toate pedepsele fiind cu executare.