MJ: Cele șase acte normative aprobate de Guvern vor asigura resursele pentru implementarea codurilor

NOILE CODURI. NOUL COD PENAL. Unul dintre actele normative aprobate de Executiv în ședința de miercuri se referă proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii numărul 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative.

O modificare adusă de acest proiect se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun și în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)". Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: "Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege și se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă".

Pe de altă parte, același proiect dă competență Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) pentru o serie de infracțiuni și indiferent de calitatea persoanei, "dacă în cauză, indiferent de numărul infracțiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500.000 euro".

Infracțiunile vizate de această prevedere sunt furtul, tâlhăria, pirateria, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, înșelăciunea, înșelăciunea privind asigurările, deturnarea licitațiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile și delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competența DIICOT și tentativa, tot cu condiția trecerii "pragului" de jumătate de milion de euro al prejudiciului.

NOILE CODURI. NOUL COD PENAL. Proiectul de OUG vizează și problema legii penale mai favorabile. Astfel, după articolul 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se introduce un nou articol, ce face referire la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei: "În aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei - n.r.), se stabilesc și se aplică, pentru fiecare instituție de drept penal autonomă, dispozițiile mai favorabile din legile penale succesive".

Tot în noul articol se face precizarea că "în aplicarea dispozițiilor art. 6 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei - n.r.) nu pot fi combinate dispozițiile mai favorabile din legile penale succesive".

MJ precizează că în materie penală și procesual-penală, "modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertențe și clarificării unor proceduri și fac obiectul a două demersuri legislative separate". Unul dintre cele două acte normative în cauză este, potrivit sursei citate, ordonanța de urgență care operează acele modificări indispensabile implementării noilor Coduri, modificări făcute ca urmare a propunerilor înaintate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii - OUG pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative. Al doilea act normativ este un proiect de lege "conținând propuneri formulate de instituțiile anterior menționate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluții care să înlăture eventuale interpretări diferite" - Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

NOILE CODURI. NOUL COD PENAL. Un alt act normativ aprobat de guvern este cel care vizează desființarea a 30 de instanțe și parchete, cu un volum mic de lucru.

Potrivit expunerii de motive a acestui proiect de lege, "aceste instanțe au înregistrat constant un volum scăzut de activitate sub media la nivel național, au avut un grad scăzut de ocupare a posturilor de judecători (există judecătorii care nu prezintă atractivitate pentru opțiunile auditorilor de justiție după absolvirea Institutului Național al Magistraturii și susținerea examenului de capacitate), condițiile socio-economice care au condus la punerea în funcțiune nu mai subzistă, iar depopularea zonelor aflate în circumscripția acestora au condus la o scădere a numărului de dosare înregistrate pe rolul acestora".

La articolul 2 al proiectului de lege se menționează că judecătorii și procurorii din cadrul instanțelor și al parchetelor de pe lângă acestea desființate în condițiile prezentei legi pot opta pentru transferul pe un post în cadrul altor instanțe sau parchete. Astfel, ei pot alege un post în cadrul instanței sau al parchetului care a preluat cauzele de competența teritorială a instanței sau parchetului desființat, un post vacant la o altă instanță sau la un alt parchet din circumscripția aceleiași curți de apel unde se află instanța sau parchetul desființat sau un post vacant la o altă instanță sau la un alt parchet.

În cadrul aceleiași ședințe a fost aprobat și proiectul pentru modificarea HG nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției. Prin acesta, s-a aprobat suplimentarea cu 90 a numărului de posturi de personal auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești.

NOILE CODURI. NOUL COD PENAL. Executivul a aprobat și proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Conform acestuia, etapa de încuviințare a executării silite urmează să fie eliminată din competența instanței, această sarcină urmând să fie în sarcina executorului judecătoresc.

"S-a apreciat că pentru a elimina inconvenientul rezultat din această sporire a competenței, se impune eliminarea etapei de încuviințare a executării silite din competența instanței și atribuirea acestei sarcini executorului judecătoresc însuși", se menționează în expunerea de motive a proiectului de lege.

În contextul asigurării punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală și al aplicării în condiții corespunzătoare a noului Cod de procedură civilă, numărul de posturi al Înaltei Curți de Casație și Justiție va fi suplimentat cu 10 de posturi de grefier și două posturi de magistrat-asistent, mai precizează reprezentanții ministerului.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri - penal și de procedură penală - a stârnit un val consistent de reacții, inclusiv din direcția Președinției. Printre reglementările criticate în spațiul public se numără și cea legată de interceptări, care, susțineau unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înștiințate.

Modificările aprobate miercuri de Guvern au fost anticipate, în ultima zi din ianuarie, de premierul Victor Ponta, care le descria drept mici ajustări la Codul de procedură penală, care vor clarifica și problema interceptărilor, el adăugând că este "o prostie" să spui că noul cod protejează infractorii.