Artefactele scoase la lumină de arheologi, în 1982, pe actualul teritoriu al combinatului siderurgic din Galați, conduc spre ipoteza uluitoare că dacii ar fi putut avea schimburi culturale intense cu Egiptul antic. În același timp, însă, totul poate fi doar o coincidență, iar obiectele, unice în spațiul românesc, să fi ajuns în sudul Moldovei după cucerirea romană, prin intermediul unor militari de origine africană.
Săpăturile arheologice făcute în anul 1982 lângă Galați, la circa 500 de metri spre nord de castrul roman de Bărboși, a produs rumoare printre specialiștii în istorie. În prima fază, lucrările de construire a unor instalații în cadrul combinatului siderurgic au scos la lumină ceea ce părea să fie un mormânt roman. Având în vedere că descoperirea se anunța interesantă, cei din conducerea combinatului au oprit imediat excavațiile și au anunțat arheologii de la Muzeul de Istorie din Galați. La fața locului, aceștia au găsit un mormânt de incinerație, cu elemente romane clare, însă și cu elemente egiptene care nu au putut fi explicate cu claritate nici până în zilele noastre.
Și acum, istoricii balansează între mai multe teorii cu privire la motivul pentru care au fost „transplantate” elementele culturii egiptene, cale de mii de kilometri, tocmai de pe malurile Nilului, din nordul Africii, pe malul Siretului, în sudul Moldovei.
Din mormânt, pe lângă resturile defunctului (cenușă, oase calcinate, urme de arsură, cărbuni) care fusese incinerat pe loc pe un rug individual, au mai fost recuperate câteva fragmente ceramice și trei vase întregi.
Două dintre acestea, specific romane, datează mormântul în intervalul dintre secolele II–III, după Hristos. Dar cea mai importantă descoperire de mormântul amintit este al treilea obiect: un vas antropomorf din bronz, de origine egipteană, unicat pe teritoriul românesc,cu înălțimea de 17 centimetri și cu un diametru de 8,5 centimetri, scrie adevarul.ro.
