Misterul din creierul tău. Lucruri absolut șocante pe care nu le știi

Abia în ultimele decenii, cu ajutorul super-puterilor tehnologiei moderne, oamenii de știință au început să deslușească secretele fiziologice ale acestui organ, inclusiv aspecte electrice, biochimice, moleculare a căror descifrare oferă necontenit surprize.

Dar, cu toate progresele formidabile realizate, suntem abia la începutul drumului: ne-au mai rămas enorm de multe lucruri de aflat.

Bolile mintale i-au impresionat întotdeauna pe oameni, generând un amestec complicat de reacții emoționale și comportamentale - confuzie, teamă, frustrare, sentimentul neputinței... Deși am evoluat mult în ceea ce privește înțelegerea și abordarea acestor afecțiuni, suntem totuși departe de a pricepe în detaliu mecanismele ascunse ce declanșează și alimentează aceste procese.

Demența, de exemplu, devine o adevărată problemă de sănătate publică, cu aspecte sociale și economice complexe. Mare parte din cercetările asupra acestei boli s-au concentrat asupra materiei cenușii a creierului (formată din corpurile neuronilor) și asupra așa-numitelor plăci (acumulări) de proteine beta-amiloide și tau, care apar la nivelul materiei cenușii la persoanele ce suferă de demență.

Dar un studiu recent arată că această abordare ar putea fi  incompletă: un om de știință britanic, dr. Atticus Hainsworth, crede că și materia albă joacă un rol important și trebuie luată în considerare. Alimentarea cu sânge a acestei componente a creierului ar putea avea o mare însemnătate în apariția demenței.

Materia albă este formată din prelungirile axonale ale neuronilor, care contribuie la comunicarea între celulele nervoase. Culoarea albă se datorează învelișului axonului, alcăltuit din substanțe lipidice. Dr. Hainsworth crede că e posibil ca în apariția demenței să fie implicate și procese survenite la nivelul substanței albe, precum sângerări determinate de disfuncții ale vaselor sanguine ce irigă această componentă a creierului. Cercetările sunt în curs, iar dacă se va dovedi că problemele cronice legate de vasele de sânge din substanța albă contribuie la apariția demenței, această descoperire ar putea sugera căi cu totul noi de tratare a acestei afecțiuni.

Visele. De mii de ani, omenirea este fascinată de vise: rostul lor, eventualele lor semnificații prevestitoare erau lucruri asupra cărora oamenii și-au pus mereu întrebări.

Acum 60 de ani, oamenii de știință din Chicago descopereau faza de somn numită REM ("rapid eye movement"), fază care apare la intervale de cca. 90 de minute și în care survin visele. Faza REM începe cu semnale provenite de la baza creierului, care ajung, în cele din urmă, la cortex, stratul superior al creierului, asociat cu gândirea și învățarea. Dar, interesant, aceste impulsuri nervoase se îndreaptă și spre măduva spinării, inducând un fel de paralizie temporară a membrelor.

Prof. Robert Stickgold, de la Beth Israel Deaconess Medical Center for Sleep and Cognition din Boston, SUA, crede că visele sunt esențiale pentru prelucrarea asocierilor de informații ce duc la formarea amintirilor.

El le-a cerut unor subiecți să joace binecunoscutul joc pe computer Tetris, iar mulți dintre ei au visat, ulterior, că pluteau printre forme geometice colorate. Specialistul spune că ar fi interesant să poată citi visele subiecților prin scanarea cu ajutorul rezonanței magnetice, în timp ce aceștia dorm, dar, din păcate, e greu ca oamenii să adoarmă atunci când sunt introduși într-un aparat de rezonanță magnetică. Savantul speră să afle, din cercetările viitoare, modul în care se construiesc  visele și în ce fel se leagă acest proces de procesul mai general de prelucrare a amintirilor în timpul somnului.

Mai multe despre misterele creierului uman puteți citi AICI.