Mircea Dinescu, audiat în dosarul Revoluției: "Am scris un mic roman"

UPDATE: Mircea Dinescu a părăsit sediul Parchetului instanței supreme după patru ore de audieri, timp în care, spune acesta, a scris un mic roman. Totodată, el a declarat că speră ca declarația sa să lămurească lucrurile în privința evenimentelor din 1989.

Mircea Dinescu este audiat, joi, de procurorii Parchetului General în dosarul Revoluției din 1989. Poetul are calitatea de martor. În aceeași cauză, fostul premier al României, Petre Roman, a dat explicații, miercuri, în fața oamenilor legii.

Mircea Dinescu a declarat, la intrarea în sediul Parchetului General, că se simte ca într-o telenovelă în această anchetă.

"Mie mi se pare că jucăm într-o telenovelă fiindcă ani de zile s-au făcut tot felul de comisii, comitete și s-a îngropat chestia. După 27 de ani să vii să chemi lumea să afli, ce să afli? Ce s-a întâmplat la Televiziune? Noi am uitat în ce țară am trăit, diversiunile puse la cale de băieții care conduceau România. Să ne închipuim acum că acele forțe ce stăpâneau România, puterea militară, armamentul, toată puterea de comunicare și diversiune, toate acele personaje de sub Ceaușescu au dispărut peste noapte în neant și s-au culcat liniștite? Ei au funcționat. După o săptămână de la evenimente miliția s-a numit poliție, după două luni Securitatea s-a numit Serviciul Român pentru Informații, s-a schimbat Parchetul. Culmea este că, acum sigur unii dintre ei s-au retras, au devenit oameni de afaceri, au murit, dar asta voiam să spun, să fii chemat să te ancheteze sau, mă rog, să te întrebe, eu sunt martor. Cine să te întrebe? Cei care au lucrat pe vremuri? Cei care m-au arestat înainte de '89 pentru pamfletul pe care l-am scris împotriva lui Ceaușescu?", a spus Dinescu.

De asemenea, în urmă cu o săptămână a fost audiat în acest dosar și actorul Ion Caramitru.

În iunie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluției.

În aprilie anul trecut, Bogdan Licu, care asigura interimatul funcției de procuror general, anunța redeschiderea anchetei, pe motiv că soluția de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică și nelegală, "fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informații, date și documente esențiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situații de fapt incomplete și, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecință, la o greșită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului și identificarea tuturor făptuitorilor, precum și a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".

Licu susținea că, din modul de desfășurare a anchetei la Parchetul Militar, rezulta că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esențiale referitoare la evenimentele din perioada 17 - 30 decembrie 1989.

În opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corectă a situației de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanțelor anterioare, concomitente și ulterioare evenimentelor și fără luarea în considerare a factorilor externi care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est.

El preciza că a constatat că procurorii, deși au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat informații importante furnizate de acestea, dar nici informații furnizate de numeroase lucrări care se referă la aceste evenimente.

Potrivit lui Licu, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie 1989, iar materialul întocmit de SRI referitor la evenimentele din decembrie 1989 nu se regăsește în dosarul de urmărire penală și nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers în vederea obținerii acestuia.

Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împușcare, rănirea a 343 în alte împrejurări și reținerea a 924 de oameni.

După această decizie, sute de revoluționari au depus la Înalta Curte de Casație și Justiție plângeri împotriva soluției date de procurori.