Scriitorul Mircea Cărtărescu pune la îndoială modul în care au fost făcute numirile în Academia Română în ultimii 25 de ani, vorbind despre ”intelighenția pesedistă, naționalistă și anti-occidentală”, în timp ce primirea în for se face, potrivit regulamentului adoptat în 2008 de instituție, pe baza unicului criteriu - caracterul de excepție al contribuției candidatului în știință sau cultură -, iar reputația națională sau internațională a candidatului este un factor important în acceptarea unei candidaturi.
În regulamentul privind primirile de membri în Academia Română se arată că sunt inacceptabile influențe exterioare de orice natură (criterii politice, de prietenie, rudenie, alte influențe).
”Aflu că patriarhii României culturale, Neagu Djuvara și Mihai Șora, nu sunt academicieni. Cum nu sunt nici Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu. Atunci cine, Doamne iartă-mă, e în Academie? Cine-a făcut primirile în ultimii 25 de ani, și pe ce criterii? Nu cumva cineva a lăsat să intre în acest for toată intelighenția pesedistă, naționalistă și anti-occidentală? Mă-ntreb și eu așa. Până la urmă, cine controlează Academia Română?”, a scris, luni, Mircea Cărtărescu pe contul său de Facebook.
Potrivit regulamentului, fiecare secție a Academiei analizează propunerile primite, conform condițiilor prevăzute de statut, pe baza unui dosar care trebuie să conțină obligatoriu cel puțin o recomandare a unui membru al Academiei Române și/ sau a unei instituții competente.
Dosarul trebuie să cuprindă și un memoriu de activitate, un Curriculum vitae, lista publicațiilor candidatului și o selecție de 12 lucrări semnificative alese de candidat.
În cazul în care secțiile cunosc oameni de știință sau cultură care ar fi eligibili, dar nu au fost recomandați Academiei Române, pot cere unor membri să facă recomandări și să solicite candidatului potențial documentele necesare evaluării.
Secțiile sunt răspunzatoare de calitatea propunerilor și tot ele fac o evaluare preliminară a dosarelor de candidat, stabilind eligibilitatea acestora.
Potențialii candidați pentru a fi primiți în rândul membrilor corespondenți pot fi invitați la un interviu în fața secției, în care să-și expună activitatea, realizările și perspectivele activității creatoare în domeniul propriu de activitate.
Potrivit site-ului Academiei, toate recomandările existente din portofoliul unei secții sunt supuse votului secret, stabilindu-se astfel o ”listă scurtă de candidați eligibili”. Apoi, vor fi supuse votului secret numai candidaturile din ”lista scurtă”, iar în funcție de rezultat, secția poate supune Prezidiului două propuneri, pentru fiecare loc vacant.
Propunerile secțiilor se înaintează Biroului Prezidiului Academiei Române.
Candidaturile validate de Prezidiul Academiei vor fi supuse Adunării Generale. Pentru a fi ales membru (titular sau corespondent) al Academiei Române un candidat trebuie să întrunească două treimi din numărul voturilor exprimate, în condiții de cvorum statutar, aplicându-se prevederile Statutului.
Regulamentul a fost intocmit pe baza Statutului Academiei Române și adoptat de Prezidiul Academiei Române întrunit în ședința din data de 18 noiembrie 2008.
sursa: news.ro.
