Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, a oferit clarificări sâmbătă, la Arad, privind strategia Guvernului pentru piața forței de muncă în 2026. Într-un context marcat de presiuni din partea patronatelor și o rată a șomajului în creștere, oficialul a explicat motivele din spatele reducerii cotelor pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene.
Disputa pe cifre: 150.000 vs. 90.000 de lucrători străini
Potrivit agenției Agerpres, la finalul anului 2025, mediul antreprenorial a solicitat o creștere masivă a contingentului de lucrători non-UE, de la 100.000 la 150.000. Cu toate acestea, Ministerul Muncii a propus inițial o scădere drastică la 75.000, ajungându-se în cele din urmă la un consens de 90.000 de locuri.„Am fost criticat pentru scăderea cotei, dar argumentul meu rămâne ferm: trebuie să lăsăm spațiu pentru lucrătorii români care vor fi afectați de șomaj”, a declarat Florin Manole.
Critici la adresa angajatorilor: „Mână de lucru vulnerabilă și dispensabilă”
Ministrul a taxat dur preferința unor companii pentru forța de muncă externă, sugerând că motivele nu sunt întotdeauna legate de lipsa de personal autohton, ci de reducerea costurilor salariale.
Principalele acuzații ale ministrului la adresa modelului actual:
Salarizare minimală: Preferința pentru lucrători plătiți cu salariul minim pe economie.
Vulnerabilitate: Exploatarea statutului juridic fragil al muncitorilor non-UE.
Caracterul dispensabil: Ușurința cu care acești angajați pot fi înlocuiți sau concediați.
„Nu cred că acesta trebuie să fie dezideratul unei țări în legătură cu propria sa piață a forței de muncă”, a subliniat oficialul.
Protecționism economic: Prioritate pentru cetățenii români
Deși a recunoscut importanța respectării drepturilor tuturor angajaților, indiferent de origine, Florin Manole a punctat că datoria sa principală este față de electoratul local.
Mandat politic: Ministrul a amintit că este votat să reprezinte interesele cetățenilor români.
Stabilitate socială: Reducerea dependenței de importul de forță de muncă pentru a preveni crizele sociale cauzate de șomajul intern.
