Zeci de persoane cu dizabilități și însoțitorii lor protestează, marți la prânz, la Ministerul Muncii. Oamenii sunt nemulțumiți de ordonanța care le-ar limita dreptul de muncă și i-ar transforma în asistați sociali.
Ministerul Muncii se apără spunând că Guvernul României "nu a adoptat niciun act normativ prin care Unitățile Protejate Autorizate (UPA) să fie desființate și nici nu a îngrădit accesul acestora la contracte rezervate cu instituțiile de stat".
Din argumentele invocate de Ministerul Muncii se înțelege, însă, exact contrariul. Anterior Ordonanței nr. 60/2017, instituțiile cu peste 50 de lucrători care nu angajau cel puțin 4% persoane cu handicap puteau opta în a plăti 50% din salariul minim brut pe țară, aferent numărului de persoane cu dizabilități neangajate, către stat sau a cumpăra produse de la Unitățile Protejate Autorizate.
După intrarea în vigoare a ordonanței (1 septembrie 2017), angajatorii nu mai au varianta de a ocoli plata taxelor prin subterfugiul de a cumpăra produse de la Unitățile Protejate Autorizate. În schimb, cei care nu vor respecta legea celor 4% angajați cu dizabilități vor plăti taxe duble.
"Menirea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 60/2017, pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, este tocmai aceea de a stimula angajarea a cât mai multe persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât și în cel privat, prin creșterea obligației de plată, de la 50% la 100% din salariul minim brut pe țară, pentru fiecare persoană cu handicap neangajată, de către angajatorii care au mai mult de 50 de angajați, în cazul în care aceștia nu angajează cel puțin 4% persoane cu dizabilități din numărul total de lucrători", se spune în comunicatul Ministerului Muncii.
Sumele astfel colectate vor fi folosite, în mod direct, pentru mărirea considerabilă a prestației sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilități din România, mai spun autoritățile.
Potrivit oficialilor din Minister, instituțiile pot încheia, în continuare, contracte cu Unitățile Protejate Autorizate, dar plata acestora nu trebuie făcută din sumele datorate cu destinație specială, ca urmare a neangajării persoanelor cu dizabilități.
Cu alte cuvinte, nimic nu-i mai forțează pe angajatori să aibă contracte cu Unitățile Protejate Autorizate, iar temerea protestatarilor că 2.000 de oameni din aceste unități economice speciale vor ajunge pe drumuri sunt justificate, în absența comenzilor.
"Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în urma cărora s-a constatat că actuala legislație nu și-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de Unități Protejate Autorizate au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap și 124 persoane cu invaliditate gradul III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilități. Asta în contextul în care în România sunt angajate, în total, 33.449 de persoane cu dizabilități, dintre cele peste 700.000 cu drept de muncă", explică ministerul Muncii.
Concret, dintre cele 732 de unități protejate autorizate, 181 au un singur angajat cu dizabilități, iar 172 au mai puțin de 3. Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilități au o normă de lucru de 5 ore pe săptămână (din 40 posibile), adică o oră pe zi. Implicit, salariul este aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societățile i-au angajat doar pentru a deveni UPA si a avea un regim preferential, iar banii obținuți din contractele astfel încheiate nu aduc beneficii reale și persoanelor cu dizabilități.
"O altă practică descoperită a fost aceea de a înființa așa-numite secții protejate în cadrul societăților comerciale, cu un singur angajat, de multe ori cu 2 ore/săptămână, doar pentru ca societatea comercială să poată efectua activități comerciale mascate", acuză oficialii din Minister.
Dacă la nivelul anului 2008 figurau 1.027 persoane cu dizabilităţi angajate în 280 de unităţi protejate, în 2016 erau autorizate 732 de unităţi protejate cu un număr de 2021 persoane cu dizabilităţi angajate. În timp ce numărul unităţilor protejate s-a triplat în perioada 2008-2016, numărul persoanelor cu dizabilităţi angajate în această formă de muncă protejată a crescut cu mai puţin de 1.000 de salariaţi.
"Nu în ultimul rând, unitățile protejate au deviat de la scopul inițial și prin faptul că nu efectuează activități de producție, prin care să valorifice real aptitudinile și competențele persoanelor cu handicap, ci 67% dintre ele realizează activități de intermediere de bunuri", mai spun oficialii din MMJS.
Anvelopa financiară la care aveau acces unităţile protejate şi care provenea din neangajarea persoanelor cu dizabilităţi în firme şi instituţii publice era de 430 milioane lei (aproximativ 100 milioane de euro).
"Dacă împărţim această sumă la cele 2021 persoane cu dizabilităţi din unităţile protejate vom obţine valoarea de 220.150 lei, sumă reprezentând o aproximare a finanţelor disponibile anual pentru fiecare persoană cu dizabilităţi inclusiv costul factorilor de producţie. Această sumă nu s-a distribuit către persoanele cu dizabilități angajate, ci în câștigurile patronilor care nu au dizabilități. În realitate, persoanele cu dizabilități angajate au un salariu minim pe economie, corespunzător normei de lucru fracționate cu care sunt angajate. Această formă protejată de angajare s-a transformat într-o formă de business cu câștiguri impresionante pentru majoritatea patronilor sau președinților de fundaţii şi organizaţii care nu au o dizabilitate. Există UPA care au ajuns la cifre de afaceri cuprinse intre 2 și 4,5 milioane de euro, conform propriilor rapoarte anuale)", se arată în raportul MMJS.
Potrivit Ministerului Muncii, persoanele cu dizabilități sunt decuplate de la procesul de luare a deciziilor în unitățile protejate, făcând rareori parte din conducerea acestor unități, ceea ce a dus, practic, la apariția unor „speakeri" în numele lor, în locul lor și, cel mai important, fără a-i consulta.
În această categorie regăsim patroni care nu sunt nici persoane cu dizabilități, nici părinți ai copiilor sau adulților cu dizabilități, care, în 90% din cazuri, nu s-au consultat cu persoanele cu dizabilități sau cu organizații ale persoanelor cu dizabilități, înainte de a expune punctul lor de vedere în cadrul unor întalniri cu diverși factori decizionali.
Măsura decisă de Guvern transpune în practică principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York în 2006 și ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.
"Reiterăm că Unitățile Protejate Autorizate (UPA) nu se desființează, ci beneficiază, în continuare, de posibilitatea de a încheia contracte rezervate cu instituțiile de stat, pe o procedură simplificată de achiziții publice, tocmai pentru faptul că au angajate persoane cu dizabilități".
Ministerul insistă cu creșterile de indemnizații pe care le aduce noua lege, lucru pe care protestatarii nu l-au contestat niciodată:
Concret, aceeași OUG nr. 60/2017 prevede creșteri ale prestației sociale în două trepte, de la 1 ianuarie, respectiv 1 iulie 2018. Cele mai mari creșteri, de 135%, sunt pentru copiii cu handicap grav, care primesc astăzi 106 lei/lună (23,5 euro) și vor primi 250 de lei/lună (55,5 euro) de la 1 ianuarie 2018 și încă 28% de la 1 iulie 2018, adică 500 de lei/lună (111,1 euro).
Copiii cu handicap accentuat, care, în prezent, au o prestație socială lunară de 79 de lei (17,5 euro) vor ajunge la 150 de lei (33,3 euro) la 1 ianuarie 2018 și 175 lei (38,8 euro) la 1 iulie 2018. Și adulții cu handicap grav vor beneficia de creșteri ale prestației sociale, de la 340 de lei (75,5 euro), la 450 de lei (100 de euro) și 500 de lei (111 euro), la i ianuarie, respectiv 1 iulie 2018. Adulții cu handicap accentuat, care primesc, în prezent, 272 de lei/lună (60,4 euro), vor ajunge la 350 de lei/lună (77,7 euro) la 1 ianuarie 2018 și la 375 lei/lună (83,3 euro) la 1 iulie 2018.
