"La data de 1 februarie 2014 (sâmbătă - n.r.) va intra în vigoare un pachet de şapte legi în materie penală şi procesual penală - pachetul reformei penale, a cărui elaborare şi adoptare a constituit o continuare firească a efortului societăţii româneşti de reformare, început prin adoptarea şi implementarea noilor coduri civil şi de procedură civilă", arată Ministerul Justiţiei (MJ).
Astfel, potrivit cursei citate, subsecvent adoptării celor mai importante acte normative din cuprinsul pachetului, respectiv noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) şi noul Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010), au fost adoptate alte cinci legi organice în materie penală, procesual penală şi execuţional penală, menite să completeze amplul proces de reformă în acest domeniu:
Cele cinci acte normative venit în completarea codurilor sunt Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale.
MJ precizează vineri seară, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a celor şapte legi, că prin adoptarea noului Cod penal au fost introduse o serie de instituţii noi în sistemul legislativ naţional, fiind aduse, de asemenea, o serie de modificări importante instituţiilor deja existente în reglementarea anterioară.
Instituţia condusă de Robert Cazanciu menţionează, în acest context, că a fost introdusă instituţia zilelor-amendă în ceea ce priveşte pedeapsa amenzii, amenda "devenind o alternativă viabilă la pedeapsa închisorii, putând fi dispusă în mai multe situaţii faţă de reglementarea anterioară, uneori chiar cumulativ cu pedeapsa închisorii".
De asemenea, au fost introduse noi modalităţi alternative la executarea pedepsei în regim de detenţie, precum renunţarea la pedeapsă, amânarea pronunţării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Tot noul Cod penal aduce "reducerea unor pedepse, coroborată cu o mai bună individualizare a acestora", precum şi agravarea "regimul sancţionator al concursului de infracţiuni şi al recidivei (spre exemplu, în caz de concurs de infracţiuni, în privinţa pedepsei principale, se aplică sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix)".
MJ precizează şi că prin noul Cod penal au fost reglementate numai măsuri educative pentru minori, s-a realizat extinderea şi eficientizarea pedepsei amenzii penale şi au fost introduse noi pedepse complementare, constând în: interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţă, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată.
Totodată, arată MJ, "a fost regândit şi redimensionat rolul serviciilor de probaţiune, pe durata termenelor de încercare a diferitelor modalităţi de executare, acestea urmând a avea o intervenţie activă şi atribuţii sporite".
În privinţa noului Cod de procedură penală, ministerul subliniază că acesta "conferă, pe de o parte, un cadru procesual-penal modern, apt să asigure eficienţă şi celeritate procedurilor judiciare penale, iar pe de altă parte, asigură transpunerea în dreptul intern a actelor comunitare în materie".
"Au fost introduse proceduri suple şi eficiente, ce vor permite desfăşurarea anchetelor cu celeritate, dar şi cu garantarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Au fost reglementate principiile fundamentale ale procesului penal, introducându-se o serie de principii noi, precum dreptul la un proces echitabil desfăşurat într-un termen rezonabil, principiul separării funcţiilor judiciare în procesul penal, principiul obligativităţii acţiunii penale strâns legat de cel subsidiar al oportunităţii, principiul non bis in idem, dreptul la libertate şi siguranţă şi principiul loialităţii în obţinerea probelor", spune MJ, despre noul Cod de procedură penală.
Acelaşi act normativ aduce instituţiile noi ale judecătorului de drepturi şi libertăţi şi judecătorului de cameră preliminară, menite "a valoriza drepturile fundamentale ale omului şi principiul legalităţii".
MJ adaugă faptul că a fost reglementată o nouă măsură preventivă - arestul la domiciliu -, în vederea extinderii posibilităţilor de individualizare a măsurilor preventive, şi au fost făcute modificări de substanţă în materia căilor extraordinare de atac. "Ca urmare a acestor modificări, recursul în casaţie devine o cale extraordinară de atac, exercitată doar în cazuri excepţionale, numai pentru motive de nelegalitate", explică ministerul.
Instituţia mai spune că în noul Cod de procedură penală au fost cuprinse "elementele recent adoptate la nivelul Uniunii Europene și a fost creată o procedură penală eficientă si rapidă, care sa permită respectarea cerinţelor CEDO".
Pe de altă parte, potrivit sursei citate, practica judiciară unitară "este asigurată prin intermediul recursului în interesul legii şi al unei instituţii noi, sesizarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept".
Alte noutăţi aduse de noul Cod de procedură penală sunt consolidarea rolului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca instanţă de casaţie, introducerea instituției acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi reglementarea unor proceduri speciale menite a asigura accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple, avându-se în vedere accelerarea procedurii, pentru asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor.
