Ministerul Justiției laudă codurile, dar nu clarifică problema interceptărilor

"La data de 1 februarie 2014 (sâmbătă - n.r.) va intra în vigoare un pachet de șapte legi în materie penală și procesual penală - pachetul reformei penale, a cărui elaborare și adoptare a constituit o continuare firească a efortului societății românești de reformare, început prin adoptarea și implementarea noilor coduri civil și de procedură civilă", arată Ministerul Justiției (MJ).

Astfel, potrivit cursei citate, subsecvent adoptării celor mai importante acte normative din cuprinsul pachetului, respectiv noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) și noul Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010), au fost adoptate alte cinci legi organice în materie penală, procesual penală și execuțional penală, menite să completeze amplul proces de reformă în acest domeniu:

Cele cinci acte normative venit în completarea codurilor sunt Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale.

MJ precizează vineri seară, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a celor șapte legi, că prin adoptarea noului Cod penal au fost introduse o serie de instituții noi în sistemul legislativ național, fiind aduse, de asemenea, o serie de modificări importante instituțiilor deja existente în reglementarea anterioară.

Instituția condusă de Robert Cazanciu menționează, în acest context, că a fost introdusă instituția zilelor-amendă în ceea ce privește pedeapsa amenzii, amenda "devenind o alternativă viabilă la pedeapsa închisorii, putând fi dispusă în mai multe situații față de reglementarea anterioară, uneori chiar cumulativ cu pedeapsa închisorii".

De asemenea, au fost introduse noi modalități alternative la executarea pedepsei în regim de detenție, precum renunțarea la pedeapsă, amânarea pronunțării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Tot noul Cod penal aduce "reducerea unor pedepse, coroborată cu o mai bună individualizare a acestora", precum și agravarea "regimul sancționator al concursului de infracțiuni și al recidivei (spre exemplu, în caz de concurs de infracțiuni, în privința pedepsei principale, se aplică sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix)".

MJ precizează și că prin noul Cod penal au fost reglementate numai măsuri educative pentru minori, s-a realizat extinderea și eficientizarea pedepsei amenzii penale și au fost introduse noi pedepse complementare, constând în: interzicerea dreptului de a se apropia de locuință, locul de muncă, școala sau alte locuri unde victima desfășoară activități sociale, în condițiile stabilite de instanța de judecată.

Totodată, arată MJ, "a fost regândit și redimensionat rolul serviciilor de probațiune, pe durata termenelor de încercare a diferitelor modalități de executare, acestea urmând a avea o intervenție activă și atribuții sporite".
În privința noului Cod de procedură penală, ministerul subliniază că acesta "conferă, pe de o parte, un cadru procesual-penal modern, apt să asigure eficiență și celeritate procedurilor judiciare penale, iar pe de altă parte, asigură transpunerea în dreptul intern a actelor comunitare în materie".

"Au fost introduse proceduri suple și eficiente, ce vor permite desfășurarea anchetelor cu celeritate, dar și cu garantarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale. Au fost reglementate principiile fundamentale ale procesului penal, introducându-se o serie de principii noi, precum dreptul la un proces echitabil desfășurat într-un termen rezonabil, principiul separării funcțiilor judiciare în procesul penal, principiul obligativității acțiunii penale strâns legat de cel subsidiar al oportunității, principiul non bis in idem, dreptul la libertate și siguranță și principiul loialității în obținerea probelor", spune MJ, despre noul Cod de procedură penală.

Același act normativ aduce instituțiile noi ale judecătorului de drepturi și libertăți și judecătorului de cameră preliminară, menite "a valoriza drepturile fundamentale ale omului și principiul legalității".

MJ adaugă faptul că a fost reglementată o nouă măsură preventivă - arestul la domiciliu -, în vederea extinderii posibilităților de individualizare a măsurilor preventive, și au fost făcute modificări de substanță în materia căilor extraordinare de atac. "Ca urmare a acestor modificări, recursul în casație devine o cale extraordinară de atac, exercitată doar în cazuri excepționale, numai pentru motive de nelegalitate", explică ministerul.

Instituția mai spune că în noul Cod de procedură penală au fost cuprinse "elementele recent adoptate la nivelul Uniunii Europene și a fost creată o procedură penală eficientă si rapidă, care sa permită respectarea cerințelor CEDO".

Pe de altă parte, potrivit sursei citate, practica judiciară unitară "este asigurată prin intermediul recursului în interesul legii și al unei instituții noi, sesizarea înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept".

Alte noutăți aduse de noul Cod de procedură penală sunt consolidarea rolului Înaltei Curți de Casație și Justiție ca instanță de casație, introducerea instituției acordului de recunoaștere a vinovăției și reglementarea unor proceduri speciale menite a asigura accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple, avându-se în vedere accelerarea procedurii, pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor.