Mesajul lui Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, cu ocazia Zilei Limbii Române

Președintele Academiei Române a spus că "în mod oficial și diplomatic" se vorbește despre statul Republica Moldova și poporul moldovean, dar "adevărul a ieșit la iveală inclusiv din punct de vedere oficial și diplomatic și limba, tot oficială a celor două țări, se cheamă limba română".

"În adâncul nostru știm că nu suntem două popoare distincte, ci două ramuri ale aceluiași popor silite de istorie să meargă pe căi paralele și câteodată diferite. Dar aceste căi, am impresia, se apropie tot mai mult. Dacă am fi fost popoare distincte n-ar fi ajuns un mare om, cu obârșia pe Cogâlnic, să fie prim-ministru al României și nici președinte al Academiei Române, și nici moldoveanul de la Botoșani, acela care a copilărit pe dealurile și pădurile din Ipotești, n-ar fi scris că România este țara lui de glorii, țara de dor. Aceștia doi, ca și cronicarii secolului al XVII-lea, ca și Dimitrie Cantemir, Creangă, Sadoveanu, ca Vieru, s-au simțit mereu parte a poporului român și s-au scăldat mereu în apa purificatoare numită limba română. Astăzi suntem despărțiți de râul Prut, dar să nu uităm că și Milcovul a despărțit secole la rând ramura munteană de cea moldoveană a românilor și că zăgazurile s-au frânt până la urmă", a declarat Ioan-Aurel Pop.

Președintele Academiei Române a afirmat că felul nostru de raportare la lume prin limbă "ne-a păstrat vii ca popor".

"Nu poți fi român dacă nu vorbești românește, dar poți vorbi, scrie și citi frumos românește fără să fii român. Limba rămâne viața noastră, ca popor și nu există popor pe lumea asta care să nu-și prețuiască, îngrijească și conserve limba, iar marile limbi au toate o formă îngrijită și normată, numită limba literară", a spus Ioan-Aurel Pop.

El a amintit că în prezent este mai ușor decât în trecut să te "cufunzi" în altă limbă, pe care o numești "limbă de comunicare".

"Evident, aceste limbi noi pe care le vorbesc românii risipiți prin lume nu vor fi niciodată ca limba aceea care vine de la mamă, și de la bunei - cum se zice dincolo de Prut - de la moși și de la strămoși. Noi, care încă locului ne ținem, ne-am cultivat limba, am normat-o, i-am stabilit o gramatică și am scos-o în lume, pentru că sarcina principală a Academiei Române, de la înființare, a fost normarea și protejarea limbii române", a mai spus președintele Academiei Române.

Acesta a amintit și de faptul că lingviștii români de la Academie au creat, "în mai bine de un secol", Dicționarul tezaur al limbii române. "E un monument menit să învingă timpul, publicat în zeci de volume cu aproape 200.000 de cuvinte, comentate și definite după regulile științei", a precizat președintele Academiei Române.

El a amintit și de graiurile și dialectele românești, precizând că "fac bogăția și frumusețea unei limbi și din graiuri și dialecte se hrănește, cel puțin de la Diaconul Coresi încoace, limba literară".

"Mie îmi place să spun că cea mai importantă creație spirituală a poporului român este limba română. Calde felicitări tuturor românilor de Ziua Limbi Române și mult spor în păstrarea, cultivarea, apărarea și onorarea limbii române", a spus, în încheierea cuvântului său, Ioan-Aurel Pop.

Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, a amintit Ziua Limbii Române este sărbătorită într-o "ședință festivă deosebită organizată de două academii surori".

"Întrunirea de astăzi, 31 august 2023, este profund simbolică și emblematică. Ca urmare a planului de acțiuni aprobat la 4 aprilie curent, în ședința prezidiului Academiei de Științe a Moldovei și biroului prezidiului Academiei Române, s-a decis organizarea de comun acord a mai multor activități, însă, în opinia mea, cea mai importantă și de succes realizare este ședința festivă comună a Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei dedicată sărbătorii naționale Limba română, precum și deschiderii Congresului Mondial al Eminescologilor, ajuns la cea de-a XII-a ediție", a spus Ion Tighineanu.

El a mai spus, citându-l pe Vasile Alecsandri, că "limba este tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul cel mai sacru lăsat de generațiile trecute și care merită de a fi păstrat cu sfințenie de generațiile care-l primesc".

Ziua Limbii Române este sărbătorită simultan în Aula Academiei Române din București și în Sala Azurie de la Chișinău.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în fiecare an la data de 31 august, ca urmare a unei inițiative legislative aprobate de Parlament prin Legea nr. 53/2013.

Ziua Limbii Române a fost stabilită la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele "Limba Noastră", pentru a transmite, astfel, mesajul că limba română este o limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de frontiere.

La data de 31 august 1989, Parlamentul de la Chișinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română și la grafia latină.