Actual· 5 min citire

Măsură-bombă luată de șefa Instanței Supreme. Cristina Tarcea a vorbit pentru Realitatea TV - VIDEO

Măsură-bombă luată de șefa Instanței Supreme. Cristina Tarcea a vorbit pentru Realitatea TV - VIDEO

Măsură-bombă luată de șefa Instanței Supreme. Cristina Tarcea a vorbit pentru Realitatea TV - VIDEO

Publicat19 iul. 2018, 13:57
Actualizat20 iul. 2018, 08:29

Măsură-bombă luată de șefa Instanței Supreme. Într-un interviu în exclusivitate pentru Realitatea TV, Cristina Tarcea spune că le-a cerut tuturor judecătorilor ca, până în septembrie, să motiveze toate condamnările. Asta înseamnă că vom avea până în toamnă motivarea în cazul Bombonica, cel în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare. Tarcea a vorbit și despre revocarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA.

Într-un interviu în exclusivitate pentru Realitatea TV, Cristina Tarcea spune că le-a cerut tuturor judecătorilor ca, până în septembrie, să motiveze toate condamnările.

Interviul integral cu Cristina Tarcea îl puteți viziona mai jos!

Asta înseamnă că vom avea până în toamnă motivarea în cazul Bombonica, cel în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare. Tarcea a vorbit și despre revocarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA.

"Paleta de activitate de judecată a judecătorilor de penali este extrem, extrem de largă. Este asta o justificare pentru o întârziere nu prea mare a redactărilor. Din punctul meu de vedere, este imposibil la Înalta Curte, cel puțin, să respecți termenul de motivare de 30 de zile.

S-au luat tot felul de măsuri administrative, în prezent a fost redus mult numărul de dosare care au fost întârziate la motivare. Am acordat termen până la 1 septembrie tuturor să profite de vacanța judecătorească și să-și termine stocul de dosare de redactat. În caz contrar, vor suporta consecințele legii, respectiv voi sesiza Inspecția Judiciară, lucru pe care l-am mai făcut și în alte situații, nu ar fi o noutate pentru ei", a explicat Tarcea pentru Realitatea TV.

Ionela Arcanu: Știu că în general judecătorii sunt rezervați în a comenta declarațiile unor politicieni, dar părerea mea ca jurnalist acreditat, cu experiență în justiție, este că aceste discuții s-au dus puțin cam departe și poate că este bine să vedem o reacție și din partea sistemului judiciar, iar vocea dumneavoastră este una extrem de importantă. Aș începe cu ultimele discuții legate de amnistie și grațiere. În spațiul public în lipsa unor discuții concrete, adică nu avem o formă a unei OUG, nu suntem siguri că Guvernul va adopta o astfel de ordonanță. Ar putea să o facă astăzi, ar putea să o facă în orice moment pentru că se tot bate moneda pe aceste lucruri: amnistie, grațiere. Ce înseamnă pentru societatea românească și dacă suntem noi pregătiți pentru un astfel de gest de clemență?

Cristina Tarcea: Într-adevăr, așa cum ați spus dvs, la ora actuală nu avem niciun fel de elemente concrete din care să rezulte faptul că ar fi iminentă emiterea unei OUG pentru amnistia sau grațierea unor fapte. Prin urmare, am să mă rezum la considerente de ordin pur teoretic și am să fac apel la amintirile mele din facultate, din anul 2, materie pe care o veți studia și dvs la anul. Am să încep cu o considerație teoretică extrem de simplist redată. Ce se înțelege prin dreptul penal? În termeni comuni, legea penală nu reprezintă altceva decât o reacție a societății la acele fapte prin care se aduc încălcări anumitor valori sociale care sunt încălcate prin elege. Întorcându-mă la amnistie și grațiere, trebuie să vă spun că amnistia reprezintă o cauză care înlătură răspunderea penală, iar grațiere, una dintre cauzele prin care se înlătură executarea condamnării totale sau parțiale, de la caz la caz. Îmi aduc aminte că un eminent profesor din facultate îmi spunea că amnistia înseamnă uitare, iar grațierea iertare. Și tot acel profesor susținea faptul că intervenția unui act normativ prin care se acordă amnistia și grațierea presupune un context de concordie socială, morală, politică. Mai spunea acel profesor faptul că o amnistie și grațiere nu se poate acorda decât în urma unui studiu amplu cu privire la efectele pe care astfel de măsuri le va avea nu numai asupra societății ci și asupra fenomenului infracțional în general. Din punctul meu de vedere, pentru că am prins și perioada de până la 1988, ca avocat, de-a lungul timpului a cam fost deturnată instituția amnistiei și a grațierii de la scopul propus. Îmi aduc aminte de o amnistie cvasigenerală din anul 1988, amnistie care a fost edictată la împlinirea vârstei de 70 de ani, Nicoale Ceaușescu, dar între noi juriștii circula o glumă, faptul că amnistia a fost edictată pe un șervețel, era în termeni atât de vagi, de problematici în ceea ce privește elaborare. Prin urmare, având în vedere și considerațiile doctrinarilor, dar și experiențele nefericite ale trecutului, cred că un astfel de act normativ ar trebui elaborat după un amplu studiu sociologic, criminologic, cu consultarea situațiilor infracționale, cu stabilirea exactă a infracțiunilor care ar merita să beneficieze de astfel de acte de clemență.

Despre revocarea Laurei Codruța Kovesi, Tarcea a spus pentru Realitatea TV: "Nu am să vorbesc în numele colegilor mei judecători, pentru că nu am discutat cu dânșii aspectele astea. Am să vorbesc în numele meu și am să vă spun că am privit, nu neapărat cu îngrijorare, dar intrigată tot ceea ce s-a întâmplat, pentru că mi s-a părut atât de inadmisibil de politizat totul, încât nu am știut exact ce se întâmplă și nu am știut în ce măsură o structură care face parte, pana la urma, potrivit Constituției, din autoritatea judecatoreasca, trebuie să facă obiect de disputa al atator dispute politice.

Asta nu mi se pare normal și nu trebuie să se întâmple. Este adevărat că statutul procurorului este destul de incert, potrivit Constitutiei noastre, lăsăm la o parte că nimeni nu are drept obiectiv lămurirea anumitor aspecte destul de neclare și confuze din Constituția României, dar atât timp cât o structură face parte din autoritatea judecătoarească, haideți să nu facem campanii electorale, să nu facem acțiuni politice, implicând acea structură a autorității judecătorești.

Nu mi se pare normal ca inițiativa revocării să pornească din mediul politic, nu mi se pare normal ca un ministru al Justiției să sesizeze Curtea Constituțională pe un aspect până la urmă comun al revocării unui procuror șef, nu mi se pare normal ca același aspect să ridice probleme de revocare, de suspendare a președintelui țării. Este inadmisibil de mult politizat acest aspect și nu mi-aș mai dori să se întâmple".

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News