Mărturii din infernul Colectiv: "La spital nu aveau folii speciale, au pus pături de lână pe noi"

Mariana Oprea povesteşte că la 7 noiembrie a fost transferată la Viena, la spitalul AKH. S-a trezit acolo după o lună şi jumătate. A fost primul şoc pe care l-a avut.

"M-am trezit şi nu puteam să vorbesc, nu mă puteam mişca, nu puteam comunica cu ai mei, ăsta a fost un al alt şoc. Apoi a urmat vestea că toate degetele de la mâna stângă mi-au fost amputate iar cele de la mâna dreaptă parţial. Am plâns foarte tare, dar, după ce m-am oprit, am realizat că sunt în viaţă, că am scăpat mult prea uşor," îşi aminteşte fata.

Statul român avea datorii mai vechi faţă de clinica din Viena, iar medicii veneau zilnic în camera ei spunându-i că o să o externeze deoarece statul nu a plătit facturile. "Pentru mine a fost foarte stresant," spune Mariana.

Tanara a fost luată dupa tragedia din Colectiv cu o salvare şi dusă către spitalul Colţea, apoi a fost transferată la Spitalul Militar.

"Nu simţeam încă nimic fizic, durere, în schimb mi se făcea din ce în ce mai frig. Corpul ieşea din starea de şoc şi tremuram necontrolat. La spital nu aveau folii dintr-acelea speciale, au pus pături de lână pe fiecare dintre noi," îşi aduce ea aminte.

În faţa spitalului erau părinţii ei, dar aceştia nu au avut nicio reactie pentru că nu au recunoscut-o.

Mariana Oprea a suferit arsuri pe 45% din suprafaţa corpului, iar în primele ore de la incendiu a fost conştientă.

"Îmi amintesc cum se auzea părul care sfârâia în flăcări. Sincer îţi zic, am avut şi un gând ironic “Ce sfârşit dubios mi-am putut alege!”.[...]Mă uitam în jur şi nu îmi venea să cred ce s-a întâmplat, îl căutam pe Mihai şi l-am găsit afară teafăr. Deşi porniserăm către ieşire împreună, mulţimea ne despărţise. Ne-am întâlnit afară unde l-am întrebat cum arăt, pentru că vedeam în jur că toţi aveau feţele negre, hainele rupte. Mi-a zis că sunt bine, să stau liniştită. Eu nu simţeam absolut nimic, văzusem în schimb că, de la coate în jos, nu mai aveam piele pe mâini, îmi atârna ca nişte mănuşi căzute. Nu mai vedeam clar. Simţeam că nu mai am nici tot părul pe cap,'' este mărturia cutremurătoare a Marianei Oprea.

Sursa: ileanaandrei.ro