”Eu recunosc că, în 1972, cand am inceput sa lupt pentru titlul de campion mondial, eu inca nu realizam ca sunt in stare si ca as putea, din prima incercare, sa ajung atat de sus si chiar sa cuceresc titlul de campion mondial”, spune Karpov.
Patriarhul şahului sovietic, Mikhail Botvinnik, crease la vremea aceea o şcoală pentru a-i învăţa pe tineri secretele jocului în alb şi negru. Tot el a fost şi primul om pe care Anatoli Karpov l-a convins de măestria sa.
”Cunostintele mele teoretice erau la un nivel mai scazut decat la majoritatea participantilor din scoala asta. Botvinic imediat a realizat acest lucru, a realizat ca nu aveam cunostintele necesare, dar probabil din lipsa de timp nu a realizat ce alte calitati aveam si care m-au ajutat sa devin campion mondial”, spune șahistul.
Maestrul şahului ne-a dezvăluit câteva dintre tacticile sale, cele care l-au ajutat ani la rând să câştige aproape orice joc.
”Daca eu obtin avantaj la pozitie, la tabla de joc, foarte rar il mai scap. Ca si sarpele Boa, nu atac imediat jertfa, dar o pregatesc mult timp si cand atat nu ii mai ramane sansa”, explică Karpov.
In perioada de pregatire, pentru un meci pentru titlul mondial, intr-o zi obisnuita, cam 5-6 ore se acorda pregatirii specifice sahiste.
Cu toate acestea a avut timp și pentru familie. Maestrul este mândru de fiica sa, la rândul ei jucătoare de șah.
”Eu sunt multumit de viata mea de familie, cee ce intr-adevar, este mai curand o exceptie pentru un sahist care joaca foarte mult, sa ai o viata fericita de familie. Avem o fata care ul acesta a devenit studenta. Stie sa joace, dar nu joaca la nivel competitinal”, spune șahistul.
