Actual· 2 min citire

Comoara lui Decebal, căutată sub albia unui râu. "Ies flăcări albastre din apă"

Comoara lui Decebal, căutată sub albia unui râu. "Ies flăcări albastre din apă"

Comoara lui Decebal, căutată sub albia unui râu. "Ies flăcări albastre din apă"

Publicat2 mar. 2015, 14:43
Actualizat2 mar. 2015, 14:57

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetățile sale, au stârnit fascinația istoricilor.

Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede și piese antice din aur a fost găsit de câțiva pescari, în albia râului Strei, potrivit zhd.ro.

Înainte ca Dacia să fie cucerită de romani, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor în albia râului Sargeția, care curgea în apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius.

Autorul „Istoriei Romanilor" mai scria că invadatorii ar fi descoperit o parte din comori, după ce Biciclis, un get care ar fi știut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier și ar fi dat în vileag povestea.

Comorile au ajuns în Roma, o dată cu alte prăzi care au totalizat peste 160 de tone de aur și 300 de tone de argint. Cucerirea Daciei a fost sărbătorită timp de 123 de zile în Imperiul Roman, mai scria Dio Cassius.

La aproape 14 secole de la invazia romanilor în Dacia, povestea comorii lui Decebal revenea în actualitate.

Mai mulți istorici din secolul XVI relatau despre o comoară extrem de importantă descoperită de pescari, în râul Strei.

La începutul secolului XX, puține erau satele din Ardeal în care nu circulau povești despre comori ascunse în ruinele unor cetăți, în gorgane sau în peșteri.

„Dar nu este dat oricărui pământean de rând să poată pătrunde la ele, căci cele mai multe stau sub paza duhurilor necurate și dacă întâmplător le găsește un om mai slab de fire, acela trebuie să moară de moarte năpraznică. Altele iarăși stau sub afurisenie și cei ce le găsesc se nefericesc din cauza lor până în a șaptea viță. Când se apropie apoi primăvara cu indiciile cele mai neîndoelnice ale flăcărilor albastre, cari se ridică din comorile ascunse, mulți oameni veghiază în tovărășie nopțile senine, și când se arată mult dorita flacără, aleargă la fața locului și împlântă semne în pământ", relata istoricul Iulian Marțian. Mai multe...

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News