Macron, chemat insistent la Kiev, până pe 30 iunie - Răspunsul președintelui Franței la provocarea Ucrainei

Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, și-a exprimat dorința marți ca președintele francez Emmanuel Macron, care nu a mai fost în Ucraina de la începutul invaziei ruse, să facă o vizită la Kiev înainte de încheierea președinției franceze a Consiliului UE, pe 30 iunie, transmite AFP, potrivit Agerpres.

"Este binevenit, indiferent când. Ar fi bine ca domnul Macron să vină în timpul președinției franceze a UE, iar cel mai bine ar fi să vină cu alte livrări de arme pentru Ucraina; iată cel mai valoros ajutor pe care îl putem primi din partea Franței", a spus Dmitri Kuleba într-un interviu acordat canalului francez LCI.

Președintele Emmanuel Macron a vizitat Moscova și apoi Kievul pe 7 și 8 februarie, înaintea invaziei ruse din 24 februarie. De asemenea, este unul din puținii șefi de stat europeni care continuă să se întâlnească în mod regulat cu președintele rus Vladimir Putin.

Mai mulți oficiali europeni, printre care premierul britanic Boris Johnson și cel canadian, Justin Trudeau, au vizitat Kievul de la începutul conflictului.

Președintele Macron a declarat marți seara, așa cum a făcut-o și cu alte ocazii, că "la timpul potrivit, în condițiile potrivite, voi face această călătorie" la Kiev.

Relația dintre Macron și președintele Ucrainei - Volodimir Zelenski a fost tensionată în ultima lună după ce președintele Franței s-a poziționat diferit față de alți parteneri occidentali vizavi de acțiunile armatei ruse și ale lui Vladimir Putin în Ucraina. Pe 13 mai, Volodimir Zelenski a declarat că discuțiile pe care Emmanuel Macron le poartă cu dictatorul rus Vladimir Putin sunt „în zadar”, subliniind că „nu este corect” ca președintele Franței să fie pregătit „să facă concesii diplomatice Rusiei”. Macron declarase că încetarea războiului ar trebui să vină printr-o pace construită fără „a umili” Rusia. În același timp, Macron a refuzat să denunțe genocidul armatei ruse din Ucraina, gest taxat de Zelenski. La jumătatea lunii aprilie, președintele Zelenski a catalogat refuzul președintelui francez de a denunța un genocid în Ucraina de către armata rusă drept "foarte dureros". Macron a comentat acuzația președintelui american Joe Biden la adresa lui Putin. Macron a avertizat atunci asupra unei "escaladări a cuvintelor" după ce Biden l-a acuzat pentru prima dată pe Vladimir Putin de genocid.

Până în prezent, de la începutul războiului din Ucraina, doar un reprezentant al statului francez a ajuns la Kiev - ministrul de externe Catherine Colonna. Luni, 30 mai, șefa diplomației franceze a anunțat că alte livrări de echipamente militare ar putea avea loc în următoarele săptămâni, estimând la două miliarde de dolari suma totală la care se ridică ajutorul acordat de Franța Ucrainei, atât pe plan militar, cât și umanitar.

Întrebat despre situația din Severodonețk din estul Ucrainei, ministrul ucrainean de externe a precizat că au loc lupte de stradă și a cerut „tunuri de calibru 150, sisteme de rachete cu lansare multiplă și blindate pentru a asigura mobilitatea armatei noastre”.

Pe lângă livrările de arme, Ucraina cere confiscarea bunurilor rusești.

„Țările trebuie să adopte legi care să permită confiscarea bunurilor rusești și transferarea lor în Ucraina pentru reconstrucție. Potrivit estimărilor noastre, activele rusești care ar putea fi transferate în Ucraina sunt în Franța, cele mai importante eforturi sunt în Franța, așadar colaborăm cu Franța pentru a ne asigura că sunt luate aceste măsuri”, a spus Kuleba.