Lovitură pentru PSD. CCR admite sesizările pe Codul Penal. Modificările: parțial neconstituționale

Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale, joi, două articole din Codul de procedură penală și Codul penal prin care se reglementează modul de aplicare a unei legi penale mai favorabile, după rămânerea definitivă a unei condamnări sau a unei măsuri educative.

Potrivit unui comunicat al CCR, plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 595 alineatul (1) din Codul de procedură penală și a articolului 4 din Codul penal.

Articolul 595 alineatul (1) din Codul de procedură penală prevede: "(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracțiune fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai ușoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanța ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispozițiilor articolului 4 și 6 din Codul penal".

Articolul 4 din Codul penal prevede: "Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi".

În urma deliberării, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în articolului 595 alineatul (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede și decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituțională.

Totodată, judecătorii constituționali au admis excepția de neconstituționalitate și au constatat că soluția legislativă cuprinsă în articolului 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu o lege penală de dezincriminare, este neconstituțională.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curtea de Apel București - Secția I penală și Tribunalul Ilfov - Secția penală.

CCR, lovitură pentru Coaliția PSD - ALDE! Dezincriminarea abuzului în serviciu a fost declarată neconstituțională.

Judecătorii Curții au admis parțial sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casație și Justiție, PNL, PMP și USR privind modificările aduse Codului penal.

Curtea Constituțională a amânat în mai multe rânduri pronunțarea în cazul sesizărilor făcut de partide, șeful statului și ÎCCJ cu privire la modificarea Codului Penal.

Judecătorii Curții au invocat că "au nevoie de timp pentru a delibera", potrivit unui comunicat de presă al CCR, remis miercuri MEDIAFAX.

Obiecțiile au fost formulate de un număr de 110 deputați PNL, PMP, USR și neafiliați, precum și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de șeful statului, Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR pe 25 iulie în legătură cu modificările aduse de către Parlament Codului Penal și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că dezbaterea și adoptarea de către Senat a proiectului care aduce modificări Codului Penal încalcă Constituția, în sensul că depășește termenul constituțional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, termen care, arată șeful statului, s-a împlinit pe 16 iulie, însă inițiativa legislativă a fost adoptată pe 3 iulie de către Senat și pe 4 iulie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

"Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen ce privește raporturile constituționale dintre autoritățile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, și între acestea și Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul și, totodată, obligația primei Camere competente să dezbată o inițiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de inițiator. Ca efect al împlinirii acestui termen, se naște dreptul Camerei decizionale de a se pronunța asupra inițiativei adoptate în condițiile art. 75 alin. (2) și de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecința imposibilității membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituție propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeași este și consecința pentru Guvern care, dincolo de acest termen, nu mai poate formula și depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgență sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale", se arată în textul sesizării șefului statului, potrivit Administrației Prezidențiale.

Astfel, Iohannis susține, în textul sesizării că atât Codul penal, cât și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt neconstituționale deoarece încalcă următoarele aspecte: "1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților nu a fost constituțional întrunită; 2. legea nu a fost înscrisă în mod expres pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților, aceasta nefiind adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată și nici înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaților la momentul emiterii Deciziei Președintelui Camerei Deputaților de convocare în sesiune extraordinară".

PNL, USR și PMP au sesizat CCR pe 5 iulie asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului Penal, susținând că peste 30 de articole sunt neconstituționale, printre care și cel care referitor la abuzul în serviciu, cât și abrogarea articolului privind neglijența în serviciu.

"Sperăm că acest Cod al protejării infractorilor nu va deveni lege niciodată. Solicităm CCR să trimită întrebările preliminare care privesc statul de drept, care privesc această valoare fundamentală a UE, să pună aceste întrebări preliminare Curții de Justiție a UE și apoi să se aplece la sesizarea noastră de neconstituționalitate a demersului PSD-ALDE. Această sesizare este rodul muncii a PNL, USR și PMP. Împreună am sesizat CCR. Ziua de ieri a fost o zi rușinoasă", a afirmat deputatul PNL Ioan Cupșa în Parlament.

Deputatul PNL a susținut că sunt peste 30 de articole notate în sesizarea depusă ca fiind neconstituționale, printre care și articolul privitor la abuzul în serviciu.

"Peste 30 de articole sunt atacate de către noi în acea sesizare de neconstituționalitate. În egală măsură, atacăm actul în sine, în integralitatea sa (...), s-a încălcat principiul bicameralismului, s-a încălcat regulamentul Camerei atunci când a fost adoptat acest act. Vom vedea ce aduce viitorul. (...) E vorba de neconstituționalitatea articolului privind abuzul în serviciu, de asemenea considerăm neconstituțională abrogarea neglijenței în serviciu, e neconstituțională modificarea legii penale", a mai precizat Cupșa.

Deputatul Ionuț Simionca a anunțat că românii așteaptă de la aleși să emită legi drepte pentru cetățeni, acest lucru nefiind valabil în cazul proiectului de modificare a Codului Penal.
"PMP este categoric împotriva acestor propuneri legislative, românii așteaptă de la noi să dăm legi drepte pentru cetățeni, nu legi speciale pentru liderii politici, de aceea ne-am alăturat celor din PNL și USR și noi credem că noi trebuie să luptăm pentru cetățenii noștri", a explicat deputatul PMP.

Camera Deputaților a adoptat, pe 4 iulie, proiectul care aduce modificări la Codul Penal, cu 167 de voturi pentru 97 împotrivă, 19 abțineri, în calitate de for decizional, după ce inițiativa a trecut de Senat pe 3 iulie.