Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, recomandă amânarea unor noi creșteri de venituri/salarii, stoparea promisiunilor ce creează așteptări nerealiste cetățenilor și restructurarea aparatului de stat.
Avertismentul făcut de șeful Consiliului Fiscal vine tocmai în momentul în care premierul Viorica Dăncilă propune un "pact" politic pentru respectarea calendarului de creșteri de salarii și pensii.
Dăianu vorbește de o "încordare teribilă" a bugetului public, potrivit documentului citat de Agerpres. Dăianu spune că a avut loc o ajustare bugetară majoră în intervalul 2012-2015, costisitoare din punct de vedere social și nu numai (a alimentat probabil înclinația de plecare din țară), deficitul bugetului consolidat ajungând la sub 1% din PIB în 2015.
Potrivit sursei citate, această corecție s-a văzut în deficitul de cont curent ce a gravitat în jur de 1% din PIB către finele perioadei. Tendința a fost însă inversată după 2015, când s-a intrat într-o suită de reduceri de taxe și impozite, care a adus veniturile fiscale la minim istoric, la sub 26% din PIB în 2018 (cu CAS nivelul se menține peste 26%), subliniază președintele Consiliului Fiscal. Astfel, fără a fi un 'paradis fiscal' precum Irlanda, România a ajuns penultima în UE ca nivel al veniturilor fiscale, explică sursa citată care arată, de asemenea, că în UE media veniturilor fiscale este de 39-40% din PIB, în timp ce în economii emergente din Est trece de 34-35% din PIB.
"Veniturile fiscale au mers în jos prin omisiune și comisiune. Prin decizii publice care au schimbat regimul fiscal, o poziție îmbrățișată de cam tot spectrul politic; unele partide fiindcă au văzut astfel o reparație socială pentru austeritatea aplicată după 2010; alte partide deoarece cred în încasări superioare la impozite inferioare (teză adesea invalidată de realitate). Prin omisiune, afirm, întrucât s-a neglijat nevoia de a spori transparența, gradul de conformare la plăți, astfel încât să se colecteze mai mult. Nu numai că s-a renunțat în mod inexplicabil la o reformă serioasă a ANAF, dar nu au existat preocupări sistematice de creștere a colectării. Datele Eurostat arată, de pildă, că în ce privește TVA, România are cel mai înalt grad de neconformare - 36% în 2018. În Polonia și Bulgaria, două țări în care a avut loc o reformă a administrațiilor fiscale, gradul de conformare s-a ameliorat în mod remarcabil; în Bulgaria neconformarea a ajuns la 12% în 2018, de la 22% în 2014; în Polonia a ajuns la 14% în 2018, de la 24% în 2014", arată Daniel Dăianu.
Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, în timp ce s-a acceptat o scădere a veniturilor fiscale, numai parțial compensată de absorbție de fonduri europene, au crescut presiunile pe buget prin creșterea veniturilor/salariilor. De aici a rezultat un spațiu fiscal tot mai mic, o "încordare teribilă" a bugetului public.
Dăianu menționează, însă, că o creștere de venituri (salarii) era inevitabilă pentru a atenua exodul de capital uman, emigrația, însă o asemenea politică, dacă nu este însoțită de grija pentru creșterea veniturilor fiscale, primejduiește echilibre macro.
"Iar creșterea veniturilor în sectorul bugetar a dezechilibrat relația cu salariile în sectorul privat; a devenit tot mai atractiv pentru numeroși cetățeni să se angajeze la stat, în pofida accentuării deficitului de forță de muncă în arii largi din economie", arată Daniel Dăianu.
