Tăierile bugetare operate în timpul crizei economice în Europa au fragilizat capacitatea forţelor de securitate de a răspunde ameninţării teroriste, consideră analişti consultaţi de France Presse, constatând că guvernele sunt constrânse acum să revină asupra acestor decizii.
În ultimii ani, economii drastice au fost operate în Franţa, prin suprimarea a 13.000 de posturi în rândul forţelor de securitate interne între 2007-2013, în Anglia şi Ţara Galilor, unde efectivele forţelor de poliţie au fost reduse cu 12% din 2010, sau în Italia, unde între 2008-2014 au fost înlocuiţi doar 20% dintre poliţiştii pensionaţi. "Atunci când se reduc bugetele, măsurile cele mai costisitoare, cum sunt cele de supraveghere, sunt adesea primele afectate", subliniază Jon Moran, profesor la Universitatea Leicester.
La Bruxelles, în zona vestică din care face parte şi cartierul Molenbeek - descris ca un focar jihadist -, şeful poliţiei locale, comisarul Johan De Becker, acuza săptămâna trecută un deficit acut de 125 de oameni, atât la "nivelul poliţiei de cartier, dar şi în celulele specializate, precum cea vizând radicalismul". "Ca reacţie la atentatele de la Paris, vom observa cu siguranţă o creştere a mijloacelor serviciilor de securitate şi o inversare a tendinţei", anticipează profesorul Christian Kaunert de la Universitatea Dundee, din Scoţia.
Deja, după destructurarea unei celule jihadiste la Verviers, în luna ianuarie, guvernul belgian a revenit asupra proiectelor de economii. Cu toate acestea, presa scrie că există un deficit de câte 100 de persoane în cele două servicii de informaţii belgiene, care, teoretic, ar trebui să funcţioneze cu câte 600 de agenţi, scrie Agerpres.
În Marea Britanie, guvernul a anunţat duminică o creştere cu 30% a bugetului pentru contraterorism până în 2020, prin care va fi finanţată în principal suplimentarea cu 1.900 de angajaţi a efectivelor serviciilor de informaţii şi de supraveghere. Decizia nu i-a liniştit însă pe cei îngrijoraţi de noi tăieri în bugetul poliţiei, aşteptate la rectificarea bugetară ce va fi prezentată miercuri. În Franţa, controversa legată de desfiinţarea poliţiei de proximitate, sub preşedinţia lui Nicolas Sarkozy, reapare cu regularitate, inclusiv în tabăra fostului şef de la Elysee.
După atentatele de la Charlie Hebdo, guvernul socialist a anunţat înfiinţarea a 1.400 de posturi în Ministerul de Interne, dintre care 1.100 pentru culegerea de informaţii, şi a 950 în Ministerul de Justiţie. După atacurile de la 13 noiembrie, executivul a declarat că vor fi create 5.000 de posturi de poliţişti şi jandarmi, 2.500 de locuri în Justiţie şi 1.000 în serviciul vamal. Dacă însă recentele atentate ar fi putut fi dejucate cu mijloace suplimentare, este imposibil de afirmat cu certitudine, susţin experţii consultaţi.
"Dacă un stat are o politică externă care îl plasează în prima linie a luptei împotriva jihadismului, teroriştii vor face cu siguranţă din el o ţintă, indiferent de nivelul de finanţare a serviciilor de securitate şi poliţiei", este de părere profesorul Jan Moran.
