Măsurile de austeritate luate de majoritatea țărilor din Europa au fragilizat capacitatea de răspuns a statelor europene la amenințarea teroristă.
Tăierile bugetare operate în timpul crizei economice în Europa au fragilizat capacitatea forțelor de securitate de a răspunde amenințării teroriste, consideră analiști consultați de France Presse, constatând că guvernele sunt constrânse acum să revină asupra acestor decizii.
În ultimii ani, economii drastice au fost operate în Franța, prin suprimarea a 13.000 de posturi în rândul forțelor de securitate interne între 2007-2013, în Anglia și Țara Galilor, unde efectivele forțelor de poliție au fost reduse cu 12% din 2010, sau în Italia, unde între 2008-2014 au fost înlocuiți doar 20% dintre polițiștii pensionați. "Atunci când se reduc bugetele, măsurile cele mai costisitoare, cum sunt cele de supraveghere, sunt adesea primele afectate", subliniază Jon Moran, profesor la Universitatea Leicester.
La Bruxelles, în zona vestică din care face parte și cartierul Molenbeek - descris ca un focar jihadist -, șeful poliției locale, comisarul Johan De Becker, acuza săptămâna trecută un deficit acut de 125 de oameni, atât la "nivelul poliției de cartier, dar și în celulele specializate, precum cea vizând radicalismul". "Ca reacție la atentatele de la Paris, vom observa cu siguranță o creștere a mijloacelor serviciilor de securitate și o inversare a tendinței", anticipează profesorul Christian Kaunert de la Universitatea Dundee, din Scoția.
Deja, după destructurarea unei celule jihadiste la Verviers, în luna ianuarie, guvernul belgian a revenit asupra proiectelor de economii. Cu toate acestea, presa scrie că există un deficit de câte 100 de persoane în cele două servicii de informații belgiene, care, teoretic, ar trebui să funcționeze cu câte 600 de agenți, scrie Agerpres.
În Marea Britanie, guvernul a anunțat duminică o creștere cu 30% a bugetului pentru contraterorism până în 2020, prin care va fi finanțată în principal suplimentarea cu 1.900 de angajați a efectivelor serviciilor de informații și de supraveghere. Decizia nu i-a liniștit însă pe cei îngrijorați de noi tăieri în bugetul poliției, așteptate la rectificarea bugetară ce va fi prezentată miercuri. În Franța, controversa legată de desființarea poliției de proximitate, sub președinția lui Nicolas Sarkozy, reapare cu regularitate, inclusiv în tabăra fostului șef de la Elysee.
După atentatele de la Charlie Hebdo, guvernul socialist a anunțat înființarea a 1.400 de posturi în Ministerul de Interne, dintre care 1.100 pentru culegerea de informații, și a 950 în Ministerul de Justiție. După atacurile de la 13 noiembrie, executivul a declarat că vor fi create 5.000 de posturi de polițiști și jandarmi, 2.500 de locuri în Justiție și 1.000 în serviciul vamal. Dacă însă recentele atentate ar fi putut fi dejucate cu mijloace suplimentare, este imposibil de afirmat cu certitudine, susțin experții consultați.
"Dacă un stat are o politică externă care îl plasează în prima linie a luptei împotriva jihadismului, teroriștii vor face cu siguranță din el o țintă, indiferent de nivelul de finanțare a serviciilor de securitate și poliției", este de părere profesorul Jan Moran.
