Senatorii au vrut să voteze legea care incriminează instigarea la ură, însă votul s-a blocat. Deși majoritatea senatorilor prezenți au votat "pentru", nu s-au întrunit 69 de voturi, număr minim necesar pentru adoptarea legilor cu caracter organic.
Senatul a respins, marți, în plen, în calitate de primă cameră sesizată, un proiect de lege al Guvernului pentru completarea articolului 369 ce vizează incriminarea discursului de incitare la ură din Codul penal pentru punerea în acord cu prevederile Deciziei-cadru 2008/913/JAI.
Deși majoritatea senatorilor prezenți au votat "pentru", nu s-au întrunit 69 de voturi, număr minim necesar pentru adoptarea legilor cu caracter organic. La verificarea listei de vot, mai mulți senatori nu s-au regăsit pe listă, deși votaseră în favoarea proiectului. Drept urmare, plenul a solicitat, prin vot, reluarea procedurii de adoptare, dar ședința a fost închisă de președintele de ședință, Sorin Cîmpeanu, în timp ce senatorul Diana Iovanovici-Șoșoacă își exprima nemulțumirea față de reluarea votului.
Articolul vizat a fost reformulat pentru a combate rasismul și xenofobia, după ce Comisia Europenă a atras atenția că prin modificările aduse, în 2022, articolului 369 din Codul penal "se acopera o tipologie mai restrânsă a comportamentelor în comparație cu Decizia-cadru, subminând în același timp scopul normelor UE privind incriminarea discursului de incitare la ură, ceea ce duce la o transpunere incorectă a art.1 alin. (1) lit. (a) din decizia-cadru", potrivit expunerii de motive a proiectului.
Președintele Comisiei juridice din Senat, Cristian Niculescu -Țăgârlaș, a atras atenția că pentru această speță a fost declanșată de Comisia Europeană procedura de infrigement.
"După examinarea măsurilor de transpunere, se consideră că România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 1 alin. (1) lit. a) din decizia-cadru. În acest sens, proiectul propune completarea art. 369 din Codul penal în conformitate cu cele solicitate de Comisie, astfel încât infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare să poată fi reținută dacă făptuitorul a săvârșit elementul material indiferent dacă acesta a considerat ori nu drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte pe baza criteriilor de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA", se arată în comunicatul Guvernului după aprobarea proiectului în ședința Executivului din 18 august.
Din articolul 369 din Cod penal, modificat în 2022, care prevedea că "incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă", a fost eliminată sintagma "considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte".
Senatorul PNL Nicoleta Pauliuc, unul dintre parlamentarii care nu s-a regăsit pe lista de vot, deși votase, a precizat pentru AGERPRES că votul va fi reluat, la solicitarea plenului, în următoarea ședință.
