Când s-a născut, medicii nu i-au dat nicio şansă. Acum Lorelai are 13 ani, participă la olimpiade şi concursuri şi a scriş şapte cărţi. Lorelai vede fericirea în lucrurile pe care noi am uitat de mult să le mai privim. „Visez uneori că am aripi de înger şi pot să zbor. Zâmbetele oamenilor îmi dau aripi şi pot să zbor”, sunt două dintre versurile cântecului
„Aripi de înger” pe care Lorelai l-a lansat şi despre care spune că este un mesaj pentru generaţia care se teme în faţa unui viitor incert.
''Puterea există în fiecare dintre noi, este dată de Dumnezeu şi depinde de educaţia primită", îmi mărturiseşte Lorelai. Zâmbesc, dar am ochii în lacrimi. Rar mi-a fost dat să văd cum curajul şi dorinţa de a face lucruri măreţe s-au cuibărit într-un copil, pentru că Lorelai are doar 13 ani, dar maturitatea unui adult. Pe chipul ei poţi descoperi inocenţa, pasiunea pentru lucrurile care îi plac, iubirea pentru cei apropiaţi. Lorelai Pârvan s-a născut fără mânuţe şi a fost abandonată în spital de cea care i-a dat viaţă, dar în jurul ei împrăştie doar iertare.
“Iubirea înseamnă a trăi în armonie cu semenii, într-un respect total, şi a fi de folos celor care au nevoie de tine. Dumnezeu l-a făcut pe om din iubire, atâta timp cât există iubire, există iertare, cred că iertarea este cea mai de preţ dovadă de iubire a omului”.
Sursa: Gândul
