Laura Andrei a făcut stagiul în Cabinetul Judecătorului Allan Rosas la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și este Doctor în Drept. În anul 2002 a fost decorată de președintele României, Ion Iliescu, cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler. Din 1997 a ocupat diferite funcții de management în sistemul juridic, iar din 2012 este președintele Tribunalului Municipiului București.
Astăzi este Ziua Justiției. Laura Andrei, Președintele celui mai mare tribunal din țară, a conturat pentru Q Magazine, portretul Judecătorului într-o țară în care se văd mai mult procurorii.
Cum și de ce s-a transformat România într-o țară a procurorilor? Cine a adus-o aici?
Nu cred că putem să vorbim despre o țară a procurorilor, fie și numai pentru faptul că în conștiința publicului este din ce în ce mai clar rolul organelor de anchetă și rolul instanțelor de judecată.Imaginea de forță transmisă însă de unele acțiuni mediatizate ale parchetelor este poate aceea care dă sentimentul unei implicări mai puternice a procurorilor în actul de justiție. Spunea un cunoscut magistrat francez că instanțele lucrează în tăcere și că au nevoie de timp pentru fundamentarea și expunerea deciziilor lor. Această diferență între modul de prezentare a activității procurorilor și a activității judecătorilor poate crea impresia că primează urmărirea penală. În realitate, sistemul judiciar are un rol bine stabilit pentru fiecare actor – judecător, procuror, avocat, polițist.
Deci este cumva și vina presei că focusează mai mult asupra procurorilor, însă nici judecătorii nu iubesc foarte mult „lumina”! Gândiți-vă că și eu sunt la capătul multor luni în care am tot insistat să realizăm acest interviu!
Judecătorii iubesc mai mult discreția și mai puțin vanitatea. Iubim media pentru rolul ei, însă nici nu ne lăsăm influențați de ea, nici nu o luăm ca aliat, și nici nu ducem războaie împotriva colegilor de sistem cu ajutorul presei.
Suntem mai corupți decât alții?
Nu pot să vă răspund în adevăruri absolute la această întrebare. Însă, această galvanizare a corupției este relativ normală în societăți care trec de la un regim politic opresiv, comunist, la unul democratic, cum este cazul nostru. Întărirea instituțiilor statului de drept, a rolului pe care procurorii și judecătorii îl au în societate, crearea unei mentalități de supremație a legii în fața oricărui om public – indiferent că este politician, om de afaceri, sportiv – va dura. S-ar putea să mai vorbim despre corupție și corupți încă 20 de ani de acum înainte. Asta nu înseamnă că suntem mai corupți decât alții. România va ajunge la statul de drept la care aspiră privind spre țările dezvoltate. În acest sens, chiar dacă uneori ne deranjează, Mecanismul de Cooperare și Verificare și implicarea unor instituții externe care fac recomandări României pentru o justiție cât mai dreaptă sunt bine-venite și utile.
Sursa: qmagazine.ro
