Lăsata secului 2016. În sudul țării se păstrează tradiția halviței: gazda leagă o bucată de halviță cu o sfoară și se plimbă prin fața tinerilor oaspeți, iar aceștia trebuie s-o prindă cu gura. Cine o prinde, păstrează desertul ca recompensă. O altă tradiție de Lăsata secului este ca agricultorii să-și lege grânele, ca păsările să nu le distrugă recoltele. În centrul țării se aprind focuri pe dealuri, pentru a purifica satele și pentru alungarea spiritelor rele, scrie libertatea.ro.
Lăsata secului 2016. Plăcinte pentru soacre
Lăsata secului 2016. În Muntenia se prepară plăcinte cu brânză dulce și stafide, ce se oferă soacrelor, ca relațiile să rămână dulci în timpul Postului Paștelui. În duminica Lăsatului Sec de brânză se mai oferă copiilor nevoiași șapte sticle de lapte, reprezentând cele șapte săptămâni ale postului.
Lăsata secului 2016. Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare este cel mai aspru dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă. Ține 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel, și cel mai lung post
Lăsata secului 2016. Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.
Lăsata secului 2016. Săptămâna albă
Lăsata secului 2016.Anul acesta, Săptămâna albă, cea dintre lăsatului sec de carne și lăsatului sec de brânză, este între 7 și 13 martie.
Lăsata secului 2016.Zilele acestei săptămâni au și ele denumiri corespunzătoare. Prima zi este Lunea albă, cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză. În Marțea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul.
Lăsata secului 2016. În Miercurea albă este dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu. În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la pădure. Se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii.
Lăsata secului 2016. Urmează prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic. Se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului. În unele sate, sunt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie.
Lăsata secului 2016. În Sâmbăta albă se fac plăcinte, care se dau de pomană. Bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă. Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume.
Lăsata secului 2016. Se mai spune că în Săptămâna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu-ți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap, decât dacă pui în albie o bucățică de brânză. Săptămâna nebunilor se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.
Lăsata secului 2016. Paştele pică pe data de 1 mai 2016
Lăsata secului 2016. Învierea Domnului (Paștele) pică anul acesta pe data de 1 mai.
Lăsata secului 2016. Aceasta sarbatoare marcheaza si acel moment de cumpana dintre noul an agrar si cel vechi. In functie de aceasta sarbatoare sunt tinute si obiceiurile si datinile locului. Acestea se impart in doua categorii: sarbatori care au loc inaintea de Lasatul Secului in „Saptamana Nebunilor” si obiceiuri care se tin in saptamana „Caii lui Santoader”.
Lăsata secului 2016. Praznicul de duminica este impodobit, din mosi-stramosi, de traditii pe care crestinii ortodocsi le respecta pentru a avea un post usor, care sa infraneze puterea de a pacatui.
Lăsata secului 2016. In foarte multe localitati din sudul tarii se pastreaza cu sfintenie obiceiul de Batere a halvitei. In cadrul acestei ceremonii participa si copiii si adolescentii. Se obisnuieste ca gazda sa lege o bucata de halvita cu o sfoara si incepe sa o plimbe prin fata tinerilor, organizati in echipe de cate doi, avand mainile legate la spate. Fiecare copil incearca sa prinda bucata de halvita cu gura, un lucru mai greu decat si-ar inchipui multi. Majoritatea celor care participa la aceasta traditie ajung sa se murdareasca din plin pe fata si chiar pe haine. Se spune ca persoana care prinde halvita in gura o primeste drept recompensa.
Lăsata secului 2016. O alta datina care se pastreaza si in zilele noastre este Legarea granelor. Acest obicei se practica pentru ca pasarile sau alte daunatoare sa nu distruga recolta gospodarilor.
Lăsata secului 2016. Obiceiul focurilor purificatoare
Lăsata secului 2016. In unele sate din Covasna, de Lasatul Secului se practica un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe inserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform traditiei, in acest fel atmosfera se purifica in comunitatea respectiva, ajutand totodata si la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea ca prin savarsirea acestui ritual se asigura si perpetuarea renasterii la viata.
Lăsata secului 2016. Cele şapte sticle de lapte
Lăsata secului 2016. Nu in ultimul rand, se mai practica si obiceiul ca multi credinciosi sa ofere copiilor nevoiasi cate sapte sticle cu lapte, simbolizand cele sapte saptamani ale postului. Se crede ca aceasta traditie va aduce hrana mai buna copiilor nevoiasi pe parcursul Postului Pastelui.
