Mai multe lacuri antice au fost descoperite pe Marte. Cum arată acestea

Noua cercetare a realizat cea mai complexă analiză a felului în care craterul marţian Gale, un bazin de impact cu diametrul de 140 de kilometri, a putut să formeze şi să păstreze pe fundul său movile de sedimente cu diametre de până la 5 kilometri, informează Mediafax.

Încă de la debutul misiunii sale, Curiosity a descoperit pietrişuri rămase în urma unor curgeri de apă şi depozite aluvionare ale unui lac de mică adâncime.

Noul studiu, publicat în revista Science, arată că fundul craterului Gale s-a ridicat de-a lungul timpului, ca rezultat al depunerilor de sedimente din apă, care s-au acumulat astfel strat după strat, timp de mii de ani, a explicat John Grotzinger, cercetător la California Institute of Technology

Apa, provenind din partea nordică a craterului, alimenta cu regularitate bazinul, generând astfel lacuri care rezistau multă vreme şi care ar fi putut să devină un veritabil "rai" pentru formele de viaţă. Oamenii de ştiinţă americani sunt de părere că apa de pe Marte provenea din ploi sau ninsori.