Elena Desserich era o fetiță obișnuită. Îi plăcea să deseneze (culoarea ei preferată era roz) și visa să devină învățătoare, când va crește. Dar, din nefericire, totul s-a schimbat brusc: tumora, pe care medicii au descoperit-o în creierul ei, era malignă și incurabilă și, conform prognosticului lor, fetița mai avea de trăit doar 3 luni. Ca să fie siguri că ea se va bucura de timpul rămas, părinții niciodată nu i-au spus despre acest diagnostic.
După o perioadă scurtă de timp starea Elenei s-a înrăutățit. Ea avea dificultăți cu înghițitul și vorbirea. Ca să poată comunica cu părinții săi, ea a început să scrie mesaje. Dar ei nu știau că Elena ascundea o parte dintre ele prin casă — este evident că ea știa mai multe decât ei presupuneau.
Ea a ascuns scrisorele printre vase, prin sertare, în cărți… Fetița a scris în toate că își iubește familia. Într-unul dintre mesaje ea chiar și-a cerut iertare de la tatăl ei pentru boala sa. Elena a murit în august 2007. Pe parcursul câtorva luni părinții ei au găsit scrisorile împrăștiate prin colțurile cele mai neașteptate ale casei. Fiecare dintre ele era ca o izbitură, care le amintea că fiica lor a murit, dar simultan era și o binecuvântare ce le arăta că ea i-a iubit în scurta perioadă trăită pe acest pământ.
Unele mesaje spuneau doar „Te iubesc”, iar altele erau mai detaliate conținând desene cu inimioare drăguțe. Unele conțineau sfaturi pentru surioara ei mai mică, menite să o pregătească pentru școală. Folosind toate scrisorelele găsite, părinții ei au hotărât să publice o carte, care va povesti istoria Elenei și va împărtăși mesajele ei întregii lumi. Cartea a fost întitulată „Notițele lăsate în urmă” („Notes Left Behind”). Părinții Elenei donează veniturile obținute din vinderea cărții organizațiilor, care susțin bolnavii cu cancer. Mai jos veți găsi trailer-ul creat pentru promovarea cărții.
