ANM desfășoară proiectul INFRAMETEO - 'Modernizarea infrastructurii de monitorizare și avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurării protecției vieții și a bunurilor materiale', în cadrul căruia a fost semnat un contract pentru 'Modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor', operațional începând cu luna noiembrie 2023. La nivelul județului Buzău a fost instalat un senzor, parte a unui sistem care poate stabili, printre altele, poziția geografică a unui fulger.
"Modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor (RDF) a constat în achiziția, instalarea și punerea în funcțiune a nouă senzori, echipamente hardware și aplicații software pentru procesarea și vizualizarea datelor. Unul dintre cei nouă senzori este amplasat în județul Buzău, la stația meteorologică din municipiul Buzău. RDF include detectoare capabile să facă distincția între descărcările electrice de tip cloud to ground (CG) și cele de tip intracloud (IC), pentru a determina intensitatea, polaritatea și altitudinea de apariție a fiecărei descărcări electrice, precum și pentru a stabili poziția geografică cât mai exactă a fiecărui fulger individual. RDF asigură o eficiență a detecției descărcărilor electrice de tip CG de cel puțin 95% și de cel puțin 50% pentru descărcările de tip IC, pentru o intensitate de 5 kA, precum și o precizie a determinării poziției descărcărilor electrice de tip CG și IC mai mică de 200 de metri. RDF permite configurarea și transmiterea datelor către Sistemul central de procesare și stocare date (SCPD) prin intermediul protocolului TCP/IP", a precizat, pentru AGERPRES, directorul general al ANM, Elena Mateescu.
Potrivit specialiștilor ANM, printre beneficiile aduse de o rețea de detecție a fulgerelor se numără determinarea precisă a poziției unei furtuni în timp real, vizualizarea 3D pentru întreaga zonă acoperită, detectarea 3D eficientă a descărcărilor electrice de tip intracloud (IC) și obținerea de informații despre ciclul de viață al celulelor de furtună și dezvoltarea super-celulelor. Totodată, prin identificarea furtunilor electrice, sistemul RDF conduce la diminuarea timpului de avertizare pentru situațiile periculoase generate de fenomenele convective.
"Furtunile convective sunt cele mai frecvente sisteme meteorologice care generează fenomene orajoase, acestea manifestându-se prin descărcări electrice, fulgere și tunete, ca urmare a diferențelor de sarcină electrică formate în norii Cumulonimbus. Astfel de fenomene sunt comune în sezonul cald și sunt o expresie a instabilității atmosferice, constituind un indicator al convecției profunde. Totuși, fenomenele orajoase nu sunt întotdeauna înregistrate direct la stațiile meteorologice, din cauza caracterului lor localizat și al distanței față de punctul de observație. De aceea, estimarea frecvenței reale a acestor evenimente impune corelarea observațiilor de la sol cu date din rețelele de detecție a fulgerelor și cu imagini radar. De asemenea, chiar dacă nu toate furtunile sunt însoțite de fulgere vizibile, majoritatea sistemelor convective active din punct de vedere vertical dezvoltă un potențial electric suficient pentru a produce fenomene orajoase", arată ANM.
În perioada anilor 2020-2024, cumulat la nivelul tuturor stațiilor meteo din județul Buzău au fost înregistrate în total 473 de zile cu oraje. La stația meteorologică Bisoca au fost înregistrate în perioadele lunilor ianuarie-octombrie 121 zile cu oraje, la stația meteo Buzău au fost înregistrate 87, la Pătârlagele 120 de zile cu oraje, la stația Penteleu 101 iar la Râmnicu Sărat 44. În anul precedent, cele mai multe zile cu fulgere și tunete au fost înregistrate la stațiile meteo Bisoca și Penteleu, în zona de munte a județului, iar în anul 2023, în luna ianuarie, la stația Pătârlagele a fost înregistrată o zi cu oraje.
"Numărul de zile lunar cu oraj, la stațiile meteorologice din județul Buzău. Bisoca (2024): luna mai (4), iunie (8), iulie (7), august (4), septembrie (2). Buzău (2024): luna aprilie (1), mai (3), iunie (6), iulie (7), august (5) septembrie (2). Pătârlagele (2023): luna ianuarie (1) (....) 2024 - mai (3), iunie (4), iulie (8), august (5) septembrie (2). Penteleu (2024): aprilie (1) mai (3), iunie (7), iulie (8), august (5) septembrie (1). Râmnicu Sărat (2024): iunie (3), iulie (2), august (1)", informează sursa citată.
Cercetătorii arată că schimbările climatice determină nu doar o creștere treptată a temperaturii medii globale, ci și o intensificare semnificativă a extremelor meteorologice, iar la nivelul regiunii de sud-est a României, inclusiv în zona județului Buzău, relieful favorizează dezvoltarea supercelulelor și a unor furtuni de mare intensitate.
"Un studiu publicat în Nature Communications (Radier et al., 2019) indică faptul că, în Europa, frecvența fenomenelor convective severe, inclusiv fulgere, grindină și rafale de vânt, este estimată să crească până la sfârșitul secolului XXI, ca urmare a instabilității convective accentuate, susținute de conținutul crescut de umiditate din straturile inferioare ale atmosferei. La nivel european, Agenția Europeană de Mediu (EEA, 2023) subliniază că, în ultimele decenii, fenomenele extreme precum valurile de căldură, furtunile violente și precipitațiile abundente au devenit mai frecvente și mai intense. Grindina și tornadele sunt manifestări tipice ale convecției atmosferice intense, asociate cu norii Cumulonimbus, care se dezvoltă în condiții de instabilitate pronunțată (...). În Europa, astfel de condiții sunt tot mai frecvent întâlnite în sezonul cald, mai ales în regiunile sudice și sud-estice, inclusiv în România. Zonele de câmpie sau podiș joase din sudul și estul țării, precum și cele deluroase, cum este și cazul județului Buzău, favorizează dezvoltarea supercelulelor, furtuni de mare intensitate, potențial generatoare de grindină de mari dimensiuni sau tornade. Relieful influențează semnificativ aceste fenomene. Câmpiile permit ascensiunea liberă a aerului cald, iar regiunile subcarpatice, ca cele din județul Buzău, pot amplifica instabilitatea locală prin convergențe de vânt și efecte orografice", dezvăluie ANM.
