Zilele trecute, publicaţia franceză „Le Monde“ a realizat un amplu reportaj în Transilvania pornind de la interesul regimului Viktor Orbán pentru maghiarii din România, scriind că obsesia Trianonului de la Budapesta este capitalizată de o retorică care “galvanizează electoratul”. România şi Ucraina, conduse de guverne liberale proeuropene, fac obiectul criticilor Budapestei.
Un alt capitol tensionat care se derulează la granițele noastre este constrângerea Ucrainei de a accepta un acord de încetare a focului cu separatiștii pro-ruși de către grupul Normandia format din Germania, Franța și Federația Rusă. Egalarea statutului agresorului şi al victimei, a ilegitimului separatist, plasarea întregii judecăţi a mişcărilor de trupe sub imperiul celor trei membri ai Consiliului, „în actuala componenţă”, cu Rusia mediator – când e iniţiator şi parte în conflict ne interesează in mod direct. Căci un asemenea precedent le dă apă la moară separatiștilor pro-ruși din Transnistria, o excrescență nefirească în inima Republicii Moldova.
Și, în sfârșit, o a treia tema pe care o recomand dezbaterii din această seara este capitalizarea electorală a pandemiei de Coronavirus care determină deja o acutizare a conflictului politic dintre putere și opoziție prin discursuri și retorici populiste. Dar cel mai important aspect al subiectului este legat de o nouă separaţie brutală între state, inclusiv în Uniunea Europeană.
Primim cele mai pertinente răspunsuri de la Cristian Diaconescu, Iulian Chifu, Eugen Tomac, Mihai Rusu și Valeriu Turcan.
