Reykjavik-ul a abandonat negocierile de aderare la UE în 2013, după patru ani de negocieri, dar creşterea costului vieţii şi războiul din Ucraina au contribuit la reaprinderea interesului naţiunii insulare pentru aderarea la blocul comunitar, potrivit sondajelor de opinie.
Ameninţările repetate ale preşedintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda, situată între Islanda şi Statele Unite, au făcut ca problema aderării la UE să devină şi mai urgentă pentru Islanda, care are o populaţie de aproape 400.000 de locuitori.
„În lunile următoare, vom organiza un referendum privind deschiderea negocierilor, negocierile de aderare, pentru ca Islanda să se alăture eventual UE”, a declarat Frostadottir într-o conferinţă de presă comună cu premierul polonez Donald Tusk.
Guvernul de centru-stânga al Islandei, care a venit la putere după alegerile anticipate din 2024, a promis să organizeze un referendum până cel târziu anul viitor privind reluarea negocierilor cu UE.
Frostadottir a declarat că reluarea negocierilor înseamnă „deschiderea unei oportunităţi” pentru Islanda şi urmărirea unei mai bune integrări a ţării în Europa.
Islanda face deja parte din piaţa unică a UE, din zona Schengen de liberă circulaţie şi din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb. De asemenea, este membră a NATO.
