Întâlnire de gradul 0 în justiție! Memorandumul, dicutat de CSM și șefii instanțelor și parchetelor

Decizia a fost luată după discuțiile care au avut loc luni la ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii, unde a fost analizat punctului de vedere al Direcției legislație legat de sesizările magistraților referitoare la Memorandumul privind justiția întocmit de asociațiile profesionale, scrie News.ro.

La discuții au participat și doi reprezentanți ai asociațiilor magistraților, Gabriela Baltag, de la Asociația Magistraților din România, și Gheorghe Sima, președintele Asociației Procurorilor din România.

Magistrații mai multor instanțe și parchete au demarat un ”protest public” care constă fie în soluționarea doar a cauzelor urgente, fie în purtarea de banderole albe pe braț de către judecători.

Protestele au fost decise în urma unor hotărâri ale Adunărilor Generale ale judecătorilor, care cer adoptarea unor măsuri privitoare la reorganizarea justiției, salarizarea nediscriminatorie a magistraților și asigurarea separației puterilor în stat, unele instanțe cerând inclusiv demisia ministrului Justiției.

Protestul s-a declanșat la sfârșitul lunii august, de la o ordonanță a Guvernului care a decis majorarea cu 18% a salariilor personalului medical și cele din sistemul de învățământ. Dintr-o eroare, textul ordonanței vorbește de ”personalul plătit din fonduri publice”. Deși ordonanța viza salariile mici din sănătate și din învățământ, magistrații au speculat sintagma din ordonanță și au cerut 18% în plus la salariu pe motiv că și ei sunt plătiți din fonduri publice. Chiar dacă Guvernul a retras ulterior ordonanța și a modificat-o astfel încât să beneficieze de creșterea salariilor doar medicii și profesorii, magistrații au cerut Avocatului Poporului să atace noul act normativ la Curtea Constituțională, susținând că este discriminatoriu.

Instanțe din mai multe județe au fost în grevă în 12 septembrie, pentru a cere, printre altele, respectarea independenței sistemului judiciar și implementarea mai multor măsuri, cum ar fi înlăturarea discriminărilor salariale, revendicări care se regăsesc în Memorandum privind justiția publicat de Uniunea Națională a Judecătorilor din România.

În urma declanșării acestor proteste de către magistrați, ministrul Justiției, Raluca Prună, și ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, au stabilit ca, în săptămâna 19-25 septembrie să invite la discuții reprezentanții magistraților și ordonatorii de credite, pentru a analiza revendicările salariale de la nivelul instanțelor.

Memorandumul are 17 puncte legate de sistemul juridic. ”Justiția trebuie să aibă ca și preocupare esențială protecția, promovarea și garantarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești. În fața judecătorului cetățeanul este egal cu statul”, se arată în memorandum.

UNJR cere prin document respectarea independenței justiției și a instanțelor. ”Celelalte puteri trebuie să asigure o independență reală a justiției, lipsită de orice tip de influențe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil și accesibil, suport financiar, logistic și uman suficient pentru o justiție eficientă, modernă și de calitate”, se menționează în document.

Totodată, magistrații cer garantarea și respectarea statutului magistraților, precum și a independenței acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare și asigurarea unor condiții de muncă decente.

Prin memorandum se solicită și proceduri transparente în ceea ce privește numirile ”în funcțiile de conducere din Ministerul Public”, precum și ”eliminarea factorului politic din numirile în funcțiile de conducere din Ministerul Public”.

Magistrații mai cer și ”asigurarea unei finanțări corespunzătoare bunei funcționări a justiției ca serviciu public”, dar și ”înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială”.

Prin memorandum se mai solicită ”asigurarea unei transparențe depline în cooperarea instituțională cu serviciile de informații, respectarea strictă a cadrului legal și asigurarea unui control jurisdicțional și civil efectiv asupra activității acestora”.

Magistrații mai vor ”crearea unui corp de poliție judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public și crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale”.

Memorandumul face și precizări legate de procurori și cere ”garantarea independenței funcționale” a acestora, ”atât față de Executiv cât și în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat și de reprezentant al autorității judecătorești”.

Memorandumul privind justiția era semnat, până în 14 septembrie, de 66 de instanțe și 25 de parchete, potrivit UNJR.