Explicații finale în Dosarul Transferurilor. Judecătorii Curții de Apel București au dat vina pe Guvernul Ponta, pentru condamnările pronunțate, inclusiv cea a lui MM Stoica. Din motivarea hotărârii de condamnare din Dosarul Transferurilor reiese că Guvernul a avut posibilitatea de a clarifica cum se aplică legea penală mai favorabilă. Judecătorii arată însă că Executivul a exclus articolul clarificator din proiectul de ordonanță, ce a fost adoptată în februarie, la câteva zile de la intrarea în vigoare a noilor coduri.
Magistrații Curții de Apel București arată că în dosarul Transferurilor au aplicat global legea penală mai favorabilă, și nu pe instituții. Adică, nu au combinat pedeapsa, mai favorabilă în noile coduri, cu prescripția, mai blândă, din vechile coduri. Ci au aplicat și pedeapsa și prescripția fie din vechile, fie din noile coduri. Așa a ajuns MM Stoica, spre exemplu, în închisoare.
"Alegerea legii mai blânde înseamnă reținerea uneia dintre legi, cu excluderea absolută a celeilalte legi, ca și cum nici nu ar exista. Deci nu este îngăduit, pentru a ușura situațiunea învinuitului, să se ia unele dispozițiuni din legea veche și altele din legea nouă și prin combinarea lor să se creeze o lex tertia și mai favorabilă inculpatului. O asemenea combinare a dispozițiilor favorabile din ambele legi este însă hibridă și duce la crearea, pe cale judecătorească, a unei a treia legi (lex tertia); aceasta este inadmisibil deoarece ar însemna ca organele judiciare să exercite un atribut care nu revine acestor organe", arată Curtea de Apel București.
Magistrații dau vina pe Guvern, pentru că nu a clarificat, legal, această situație, ci a lăsat în sarcina lor să interpreteze legea, cu riscul de a-i determina să creeze, practic, una nouă și să încalce, astfel, principiul separației puterilor în stat.
"Pe de altă parte, recenta ezitare a autorității executive de a consacra, în cuprinsul O.U.G. nr. 3/2014, cea de-a doua ipoteză propusă de doctrină, de aplicare, în etape, a instituțiilor penale autonome mai favorabile constituie un argument, în plus, pentru aplicarea globală a legii penale mai favorabile", mai motivează Curtea de Apel București.
Cât despre condamnarea lui Gică Popescu, magistrații explică.
Faptul că o parte din veniturile obținute de clubul Rapid au fost înregistrate ulterior, la mulți ani de la realizarea acestora (2006) sau că s-a achitat o parte din impozit, de către inculpatul Popescu Gheorghe, la trei ani de la încasarea sumei, nu afectează conținutul constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală, ci probează doar recunoașterea faptei și recuperarea, parțială, a prejudiciului infracțional.
Curtea de Apel București i-a condamnat, în 4 martie, pe managerul general al FC Steaua Mihai Stoica la trei ani și șase luni de închisoare cu executare.
