România are 20 de milioane de locuitori. Dar, potrivit datelor Eurostat, în 2015 doar 600 de mii dintre noi au fost cetățeni. Cetățeni activi, implicați, conform standardelor europene. Cu alte cuvinte, 3.6% dintre românii peste 16 ani au participat la mitinguri, s-au implicat în viața politică și socială, au semnat petiții și s-au înscris în diverse asociații. România ocupă astfel ultimele locuri în Uniunea Europeană la activism, după Cipru și Slovacia.
Eurostat arată că majoritatea dintre cetățenii activi civic are studii superioare și venituri peste medie. Doar 2% dintre românii cu 8 clase sau mai puțin s-au implicat în societate, însă 9.3% dintre cei cu studii superioare și postuniversitare au fost mai implicați. Regula se aplică și la nivel european.
Potrivit institutului de statistică al Uniunii Europene, aproximativ 20% dintre europenii cu venituri mari și cu studii superioare au fost activi.
Statisticile arată că există un echilbru între implicarea femeilor și a bărbaților. 3.3% dintre femeile din România se implică în viața comunității. Procentajul bărbaților e de 3.9.
2015 a fost anul în care activismul din România a căpătat contur abia spre final. Explicația este una simplă. Dincolo de protestele pentru Roșia Montană, din 2013, abia după tragedia din Colectiv, din octombrie 2015, cetățenii au devenit mai implicați. Cele mai mari proteste au avut loc anul acesta față de ”Ordonanța 13”, actul normativ care ar fi schimbat felul în care România pedepsește actele de corupție.
Și legislația electorală s-a schimbat tot în 2015, așa că românii au prins curaj și inițiativă și s-au înscris în partide alternative sau au format altele noi pentru că acum cu doar 3 membri poți întemeia o formațiune politică.
